Românii sunt tot mai puțini şi tot mai bătrâni?
ʺRomânia va arăta aşa cum ştim să acţionămʺ - spune prof. univ. dr. Dumitru Sandu, sociolog, expert în demografie şi migraţie. Doar aplicarea de soluții bine gândite pot conduce la creșterea natalităţii, îmbunătățirea raportului dintre generaţia tânără și cea vârstnică ori diminuarea emigrării.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 30.09.2026, 16:00
La 1 ianuarie 2026, România contabiliza 19.041.322 de rezidenţi – arată date provizorii publicate, la finele lunii august, de Institutul Naţional de Statistică. Prin populație rezidentă se înțelege totalitatea persoanelor cu cetățenie română, străină sau fără cetățenie care au reședința obișnuită în România pentru cel puțin 12 luni.
Într-un singur an de zile, statisticienii au contabilizat doar cu 1.829 mai puţini rezidenți, o diferenţă foarte mică raportată la dimensiunea populaţiei. Cele două componente care au dus la acest rezultat sunt, însă, de ordinul sutelor de mii de persoane. Concret, România a pierdut circa 104 mii de locuitori din diferenţa dintre naşteri şi decese. Dar acest deficit a fost compensat aproape integral de soldul pozitiv al migraţiei, de aproximativ 102 mii de persoane. Schimbarea este cu atât mai importantă pentru o ţară a cărei evoluţie demografică din ultimele decenii a fost asociată puternic cu plecarea românilor în străinătate! Acum, balanţa migraţiei arată în direcţia opusă: numărul celor care au venit sau au revenit pentru a locui în România – imigranții – a fost mai mare decât numărul celor care au plecat – emigranții.
Atât plecările, cât şi sosirile sunt concentrate puternic pe grupele de vârstă active, cu cele mai mari fluxuri în zona adulţilor tineri şi de vârstă medie. Bărbaţii au fost majoritari și în rândul emigranţilor (57,9%), şi în cel al imigranţilor (58,6%). Acest lucru face ca migraţia să conteze nu numai pentru numărul total de locuitori, ci şi pentru dimensiunea populaţiei aflate la vârsta de muncă.
Tot atât de adevărat este și că, din cei puțin peste 19 milioane de rezidenți, numărul celor de 65 de ani şi peste a crescut la 20,5%. În acelaşi timp, ponderea copiilor sub 15 ani a coborât la 15,1%. Rezultatul arată, în consecință, o deteriorare a raportului dintre cele două generaţii – sunt aproape 136 de vârstnici la 100 de copii.
Nu în ultimul rând, România continuă să piardă teren în demografie: numărul nou-născuţilor a scăzut cu mai mult de 4% de la an la an, scăderea faţă de acum un deceniu fiind de aproape 33%.
Prof. univ. dr. Dumitru Sandu, sociolog, expert în demografie şi migraţie, spune, la Radio România, că realitatea nu este atât de gravă pe cât ar părea: ʺLucrurile se schimbă din foarte multe puncte de vedere. România este o ţară în schimbare, nu este singura cu aceste probleme, încât aş începe cu un gen de, hai să zic, liniştire a lucrurilor, pentru că nu sunt atât de grave. Spre exemplu, îmbătrânirea este o problemă, fără îndoială, dar nu suntem ţara din Europa cu cea mai accentuată îmbătrânire. Scade natalitatea, dar nu mai mult decât în Japonia, spre exemplu, care e departe, departe… Toate cele menţionate – îmbătrânire, natalitate, migraţie – sunt probleme, dar ce facem? Imediat trebuie să ne gândim la soluţii, la mijloace, la cum contracarăm aceste acţiuni.ʺ
În viziunea profesorului Dumitru Sandu, se impune, printre altele, o mai bună funcționare a instituțiilor statului: ʺNe trebuie un numitor comun pentru aceste probleme – pentru îmbătrânire, pentru scăderea natalităţii şi pentru plecarea din ţară, emigrare. Unul dintre numitorii comuni pentru aceste probleme se cheamă ʹinstituţiiʹ. Trebuie făcute instituţiile în aşa fel încât să funcţioneze mai bine. Am condus, acum mai mulţi ani de zile, un sondaj în zona Madrid exact pe tema „cum determinăm românii din Spania să revină în ţară”. Şi unul dintre răspunsurile valabile şi atunci, valabile şi acum, şi pentru migraţie, şi pentru natalitate – îmbătrânirea este fenomen secundar – este să facem instituţiile din România să funcţioneze în aşa fel încât să fie comparabile cu cele din Marea Britanie, din Germania, Franţa, Spania etc. Am în spate sondaje, date care compară ţări între ele şi au fost întrebaţi oamenii într-un sondaj Eurobarometru „în ce condiţii aţi rămâne în ţară?”, pentru că nu-i suficient să vii în ţară, trebuie să și rămâi. Şi ca să rămâi în ţară, trebuie să ai mai puţină corupţie. Nu o spun eu, o spun oamenii, da? Asta înseamnă instituţii care funcţionează mai bine, mai eficient, mai transparent.ʺ
Apoi, spune expertul în demografie şi migraţie, o altă soluție o reprezintă ocupațiile – venituri, dar și ofertă profesională – care trebuie să țină pasul cu timpurile pe care le traversăm ʺOcupaţia am zis că este un alt numitor comun, pilon al creşterii natalităţii, pilon al revenirilor în ţară. Veniturile, toată lumea discută despre venituri. Cazul medicilor! Am mărit salariile acum câţiva ani de zile la medici şi medicii tot pleacă din ţară. De ce? Simplu, pentru că posibilităţile de perfecţionare profesională în străinătate sunt altele.ʺ
Din păcate, în loc de căutarea și aplicarea de soluții care să dea rezultate clare, în România, este, în schimb, foarte multă jelanie sterilă în spaţiul public – de ce numărul de locuitori scade, ce este cu satele care rămân goale, de ce natalitatea e mică și migrația mare etc. Dacă ne văităm la nesfârşit, nu rezolvăm nimic – spune sociologul prof. univ. dr. Dumitru Sandu ʺRomânia va arăta aşa cum ştim să acţionăm. Ideea că există o fatalitate e falsă. Nu există nicio fatalitate. Pur şi simplu, România poate arăta mult mai prost sau mult mai bine. Şi, iarăşi, aş da un exemplu: fondurile europene. Le folosim la de toate, şi e bine că le folosim, dar nu la readucerea în ţară a oamenilor. Noi avem, în clipa de faţă, aproximativ 4,5-5 milioane de cetăţeni români în străinătate. Vreau să vă spun că cetăţenii români din străinătate reprezintă, practic, una dintre avuţiile ţării. Sunt oameni care au gândire critică, pot compara ș.a.m.d. Numărul de parlamentari care reprezintă diaspora în Parlamentul României este cam egal cu cel pentru Călărași, Ilfov, Ialomița… județe mici. Nu se poate! ʺ
Or, doar plângându-se, nefăcând nimic și așteptând – cum se spune în popor – să cadă drobul de sare, până în 2080, România ar putea avea cu 3,4 milioane de locuitori mai puţini, iar un sfert din populaţie ar avea peste 65 de ani.