Sănătatea femeii şi combaterea violenţei domestice

În România, informaţiile legate de sănătatea femeii şi de combaterea violenţei domestice ajung cu greu la cele directe interesate. O dovadă în acest sens sunt şi statisticile privitoare la efectele lipsei de informaţii.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Christine Leșcu, 20.02.2019, 13:31

În România,
informaţiile legate de sănătatea femeii şi de combaterea violenţei domestice
ajung cu greu la cele directe interesate. O dovadă în acest sens sunt şi
statisticile privitoare la efectele lipsei de informaţii. De pildă, una din
cinci femei nu au mers la doctor pentru control şi 20% dintre gravidele din
România nu au fost la medic până la naştere, în condiţiile în care anual, 10%
din mamele care nasc în ţara noastră sunt minore, iar mortalitatea în urma
cancerului de sân şi col uterin este printre primele locuri în statisticile
europene. Pentru a remedia situaţia, organizaţia feministă Centrul Filia şi-a
propus să dezvolte proiectul Bona Dea destinat sănătăţii şi siguranţei
femeilor. Andreea Rusu, reprezenta Centrului Filia, a participat la
acest proiect şi ne vorbeşte despre ce şi-au propus, dar au şi reuşit începând
cu luna august a anului trecut.

Prin proiectul nostru, ne-am propus să oferim femeilor un spațiu sigur unde
să poată discuta între ele despre problemele lor, dar să afle și informații
utile de la experți. Astfel, am fost în 18 comune unde am discutat despre
sănătate maternală și alăptare despre prevenirea cancerului de sân și col
uterin, despre prevenirea și combaterea violenței contra femeilor. De asemenea,
am fost și în 6 orașe unde am discutat despre aceleași teme la care am adăugat
discriminarea femeilor pe piața muncii și combaterea hărțuirii sexuale. În șase
luni, ne-am întâlnit cu aproximativ 1700 de femei și am străbătut aproximativ
11.000 de kilometri în 85 de întâlniri. Din păcate, am observat că, deși în
zonele rurale defavorizate, informarea e foarte slabă, aceeași situație se
poate regăsi, inclusiv, în orașe. De pildă, prevenirea cancerului de sân și de
col uterin. România stă foarte prost în UE, în privința acestor boli. Suntem pe
primul loc în privința deceselor cauzate de aceste tipuri de cancer. Asta se întâmplă
și din cauză că femeile nu știu cum să prevină sau cum să obverse semnele
timpurii ale instalării acestor boli

Pe parcursul
desfăşurării proiectului Bona Dea, reprezentantele Centrului Filia au avut
posibilitatea să confirme statisticile şi să înţeleagă mentalitatea şi
obiceiurile din spatele lor. Andreea Rusu. În România, mai avem și această
mentalitate de a nu vorbi despre sexualitate, despre contracepție, chiar și
despre educație sexuală. Totul e un tabu. Asta se întâmplă în condițiile în
care, potrivit UNICEF, vârsta medie de începere a vieții sexuale este 15 ani și
jumătate. Dar multe femei nu au cum să se informeze. De pildă, nu le-a explicat
nimeni ce e cu sarcina extrauterină. Eventual, au auzit că a avut o femeie și
s-au speriat. Nu înțeleg nici de ce trebuie să se ducă la medic în timpul
sarcinii. De multe ori, văd în asta un lux și nu înțeleg că sănătatea copilului
depinde de controlul medical. Se ascund în spatele unor mituri

Poate de aceea primele
contacte din cadrul proiectului Bona Dea au fost mai dificile, îşi aminteşte
altă participantă la program Elena Samoilă. Comunitatea de femei a
fost foarte reticentă, la început. Așa mi s-a părut mie… Totul li se părea
ciudat, nici nu ne cunoșteau… Nu știau la ce să se aștepte și de ce să-și
rupă o parte din timpul lor pentru a veni la întâlnirile noastre. Însă după
prima întâlnire – despre sănătate maternală și alăptare -, am văzut că sunt
interesate de informații. De aceea, au revenit și la următoarele evenimente, au
pus întrebări și au fost foarte active la discuții

Alta a fost
interacțiunea cu reprezentanții administrației și poliției locale, după cum
aflăm de la Andreea Rusu: Din păcate, uneori, autoritățile sunt fie
incompetente, fie răuvoitoare. Totuși, ca să păstrăm o notă pozitivă, am
întâlnit și oameni extraordinari: asistente sociale și mediatori sanitari care
străbăt zilnic comunitățile și cunosc problemele fiecărui om și știu cum să-i
ajute. Am întâlnit și agente de poliție extraordinare care se implicau. E
adevărat că am avut și experiențe urâte cu autoritățile, dar cred că ele au
pălit în fața experiențelor bune, din care am avut ce învăța

Implicarea
poliţiei locale este, însă, crucială în aplicarea legislaţiei privind
combaterea violenţei domestice. În România, una din 4
femei a fost agresată fizic sau sexual de partener sau de fostul partener.
Peste 20.000 de fapte de loviri sau alte violențe între membrii de familie au
fost înregistrate la poliție în anul 2017, iar situaţia s-a mai îmbunătăţit
odată cu introducerea, în iulie 2018, a ordinului de protecţie provizoriu: în primele 10 zile de la introducerea
acestei măsuri de protecție provizorie, au fost emise 150 de ordine. Cu aceste
măsuri trebuie, mai întâi, chiar autorităţile să se obişnuiască, spune Andreea
Rusu.

Dacă la nivelul
autorităților, persistă mentalitatea tradițională de tipul locul femeii e
acasă unde trebuie să facă curat și să aibă grijă de copii, atunci și
informațiile pe care trebuie să le transmită sunt distorsionate. Dacă un
polițist considera că o femeie merita să fie bătută pentru că nu a făcut
curățenie, automat nici n-o să ofere vreun ordin de protecție și nici nu-i va
proteja drepturile

Iar Elena Samoilă
continuă. Automat nici femeia n-o să aibă curajul,
atunci când trece prin violență domestică, să apeleze la polițist pentru a
obține protecția la care are dreptul. S-a introdus această măsură de acordare a
ordinului de protecție provizoriu care poate fi emis de polițist, la fața
locului, pe baza unui formular. Dacă acest ordin este emis, agresorul poate fi
înlăturat din locuință pentru cinci zile. În acest timp, victima are
posibilitatea să facă demersurile pentru a merge în instanță și a obține un
ordin de protecție extins de la judecătorie

Început în vara anului trecut, proiectul Bona Dea se
va finaliza la sfârşitul acestei luni când reprezentantele Centrului Filia
speră să poată contabiliza şi o reducere a lipsei de informare.