Antrenamente pentru corp și minte

Antrenamentele, efortul fizic, în general, ajută corpul să elibereze dopamina, o substanță de care creierul se folosește pentru a transmite sentimentul de plăcere, de fericire.

Corina Cristea, 09.05.2025, 16:14

Antrenamentele, efortul fizic, în general, ajută corpul să elibereze dopamina, o substanță de care creierul se folosește pentru a transmite sentimentul de plăcere, de fericire. Pe lângă efectul de moment, beneficiile sunt și pe termen lung, existând corelații între exercițiile fizice și bunăstarea mentală. Cercetările au arătat chiar că fiecare tip de exerciții afectează în mod direct zone diferite din creier, aducând schimbări în funcții mentale specifice.

Astfel, exercițiile cu greutăți ajută la stimularea abilității de a construi raționamente complexe, necesare pentru soluționarea problemelor sau pentru îndeplinirea simultană a mai multor sarcini. Pentru eliberarea de stres, frică, anxietate și griji este recomandată yoga, în timp ce, spun specialiștii, antrenamentele de intensitate sporită, pe intervale, reduc nivelul hormonului care induce creierului senzația de foame. Exercițiile cardio sunt legate de hipocampus, partea din creier care controlează, între altele, memoria, iar practicarea sporturilor de echipă influențează multiple zone ale creierului, stimulând capacitatea de concentrare, conștientizarea spațiului din jurul nostru și abilitatea de a îndeplini mai multe sarcini.

Concluzia nu este nicidecum una nouă, o arată chiar și expresia latină „mens sana in corpore sano”, folosită drept motto de majoritatea instituțiilor internaționale din domeniul sănătății. Fiecare persoană are un profil genetic și în funcție de acesta are nevoie de mișcare, alimentație și stil de viață personalizate. Este premisa de la care Mihai Dragomir, doctor în prevenția și întreținerea sănătății, maestru al sportului și specialist în nutriție, a pus bazele unui centru de profil

“Noi ne ocupăm de așa ceva, am construit în cadrul centrului nostru de excelență tipologia respectivă pentru a pune la dispoziția fiecărui individ, personalizat, tipologia de mișcare aferentă profilului genetic. Orice ființă vie are nevoie de o formă de mișcare. Numai că ea trebuie să fie compatibilă cu ‘tipologia de fabricație’, așa cum am precizat. Există o diferență reală pe care, din păcate, cei mai mulți nu o știu, nu fac diferența dintre sport și mișcare.

Sportul presupune din start competiție. Suntem diferiți. Ca atare, nu toți vor putea face față la fel de bine pentru sportul respectiv. În ceea ce privește mișcarea, aceasta reprezintă tipologia personalizată care trebuie adaptată strict pe caracteristicile din dotarea fiecărei persoane. De exemplu, pentru anumite persoane poate fi extraordinar de bună o simplă plimbare.”

Important este să facem mișcare – unul dintre ingredientele pe care le regăsim pe rețeta pentru o viață lungă și de calitate, alături de o dietă sănătoasă, de reducerea nivelului de stres și de odihnă. O alimentație scăpată de sub control se traduce în dezechilibre metabolice ce conduc la obezitate și toate afecțiunile asociate. Iar scăderea vârstei la care apare această afecțiune și presiunea pusă pe sistemul de sănătate sunt două aspecte deloc de neglijat. Din nou, Mihai Dragomir, doctor în prevenția și întreținerea sănătății:

“Obezitatea este, de fapt, un rezultat, un efect al unei afecțiuni deja existente în organism. Noi am învățat, și societatea ne învață, că obezitatea înseamnă că mâncăm mult și de asta suntem grași sau obezi. Nu. Mâncatul, într-adevăr, necorespunzător ne afectează anumite organe, în principal ficatul și pancreasul. Ulterior, generează efecte nocive asupra colecistului, care nu mai poate digera grăsimile. Și de aici apare fenomenul cu probleme.

Pentru că tot ce îngurgităm rămâne la nivel de intestine, la nivel de ileon, unde nu se mai metabolizează corect alimentele. Cu cât ele zac mai mult în intestine, cu atât ele se transformă în reziduu, în putrefacție. După aceea, apar problemele de evacuare, pe care cei mai mulți nu le bagă în seamă. Unde se duc aceste reziduri? Se transformă în toxine, care ulterior încep să altereze organele. De aici apare fenomenul de balonare, disconfort, gaze, hiperaciditate și obezitate.”

Pentru a nu se ajunge aici, importantă este prevenția, mai spune specialistul în nutriție Mihai Dragomir, atrăgând atenția asupra hidratării, căci, spune el, apa este necesară pentru toate procesele chimice și fiziologice din organism. Minimum 1,5 l pe zi. Iar, după ce ne hidratăm, spune Mihai Dragomir:

“Trebuie să fim un pic atenți la alimentație. Noi suntem obișnuiți, când mâncăm, să punem foarte multe lucruri pe masă. Deci, din start avem o greșeală. Trebuie să ne obișnuim să mâncăm un singur fel de mâncare la o masă. De ce? Pentru că trebuie să dăm timp organismului să intre în metabolizare. Din momentul în care îngurgităm alimentul respectiv, abia la distanță de 20 de minute începe metabolizarea sa. Contează și tipul de aliment. Pentru că, de exemplu, dacă este un tip de carbohidrat cu absorbție lentă și dacă există deja o afecțiune în organsim, metabolizarea poate ajunge până la 48-72 de ore.”

Foarte important este și somnul, pentru că este perioada de refacere, în care ficatul trebuie să se regenereze la nivel celular, să elimine toate reziduurile și toxinele din corp. Din păcate, mai spune Mihai Dragomir, peste 70% din populație se confruntă cu deficit de somn. Și, nu în ultimul rând, este important să ne ținem mintea ocupată permanent, să ne găsim ceva de făcut, în felul acesta putem să contribuim la prevenția apariției Alzheimer-ului și a altor maladii similare.