Beneficii și provocări în era digitală
Apariția internetului a dus omenirea în era digitală, accesul rapid la informații punându-și puternic amprenta asupra modului de învățare și de dezvoltare și făcând posibilă apariția unor noi modele de afaceri.
Corina Cristea, 02.06.2023, 09:57
Apariția internetului a dus omenirea în era digitală, accesul rapid la informații punându-și puternic amprenta asupra modului de învățare și de dezvoltare și făcând posibilă apariția unor noi modele de afaceri. Prin intermediul motoarelor de căutare sau a website-urilor specializate, informațiile sunt mult mai accesibile tuturor oamenilor. A devenit o banalitate să accesăm pagini virtuale și putem comunica aproape instantaneu cu persoane aflate la mii de kilometri. Datorită accesului rapid la informații putem beneficia de cunoștințe și expertiză fără limitările impuse de timp sau spațiu. Iar internetul, condus de cantități tot mai mari de informații online, comerț, divertisment și servicii de rețele sociale, continuă să crească.
Există însă și reversul medaliei: odată cu beneficiile internetului, ne confruntăm și cu provocări în privința securității și confidențialității datelor. O analiză a istoriei internetului ne arată că acesta își are originea în eforturile de construire și interconectare a rețelelor de calculatoare care au apărut din cercetare și dezvoltare în Statele Unite și au implicat colaborări internaționale, în special cu cercetători din Regatul Unit și Franța. Se întâmpla undeva pe la începutul anilor 1960, pentru ca 10 ani mai târziu să se ajungă la protocoale pentru funcționarea prin internet, în care mai multe rețele separate să poată fi unite într-o rețea de rețele.
Istoria mai consemnează că furnizorii de servicii Internet comerciale au început să apară la sfârșitul anilor 1980. Dar și că cercetările efectuate la CERN în Elveția de către informaticianul britanic Tim Berners-Lee în 1989-90 au condus la World Wide Web, care a legat documentele hipertext într-un sistem informațional, accesibil din orice nod din rețea. De la mijlocul anilor 1990, internetul a avut un impact revoluționar asupra culturii, comerțului și tehnologiei, inclusiv creșterea comunicării aproape instantanee prin poștă electronică, mesagerie instantanee, apeluri telefonice voice over Internet Protocol (VoIP), chat video și World Wide Web cu forumurile sale de discuții, bloguri, servicii de rețele sociale și site-uri de cumpărături online. În tot acest angrenaj, cantități din ce în ce mai mari de date sunt transmise la viteze din ce în ce mai mari pe rețelele de fibră optică.
Despre impactul apariției internetului asupra vieții de zi cu zi a vorbit la Radio România jurnalistul Ion Vaciu, președintele Consiliului pentru Transformare Digitală. Practic a virtualizat totul. În domeniul bancar a introdus banul virtual, bineînțeles prin intermediul cardului, ca să se ajungă astăzi până la monedă virtuală. În domeniul industrial efectiv a introdus aceste legături cu robotica de mai târziu și poți să lucrezi de la distanță. În domeniul agriculturii sunt o mulțime de aplicații, nu există domeniu de piață în industrie care să nu fie afectat, modificat pozitiv, zic eu, de către internet, pentru că, ce este de fapt internetul? O rețea de rețele, cea mai mare rețea a planetei și a depășit granițele planetei. Pentru că avem internet și în comunicațiile satelitare și avem internet chiar la marginea Căii Lactee.
În aprilie-septembrie 1993 a început să se inițieze Internetul românesc, a amintit Ion Vaciu, iar majoritatea utilizatorilor din România erau mulțumiți cu email-ul, zonele cele mai active fiind cea universitară și cercetarea. Prima rețea de internet în școli și universități a apărut, așadar, în 1993, iar internetul în bandă largă este disponibil din 2000, prin cablu coaxial, a precizat Ion Vaciu. Datele arată că la 30 de ani de când internetul a ajuns în România, țara se situează în top 10 state din lume la viteza de navigare. În spatele poziției fruntașe se află munca de zeci de ani a specialiștilor români, care au pus umărul la dezvoltarea rețelelor de comunicații. Care este viitorul internetului în România, care sunt provocările și oportunitățile majore în fața noastră, ce se va întâmpla în următorii ani?
Din nou, Ion Vaciu: Avem 10 tendințe relevante în dezvoltarea internetului și acestea ar fi: internetul lucrurilor, despre care toată lumea știe, care ar însemna creșterea conexiunii și a interconectivității obiectelor și dispozitivelor inteligente într-o varietate de sectoare ca sănătate, transport, industrie. Chiar azi am citit o știre că 6G deja a reușit să interconecteze obiectele neconectate, prin satelit, pe o funcție de tip radar. Deci, practic vom avea și obiectele neconectate, deci nu e neapărat să fii la internet ca să fii conectat, poți să fii conectat în viitor, din 2030, și prin 6G. Apoi, doi – 5G și rețelele de mare viteză, care în România după toate datele ANCOM la zi au atins nivelul de 3%, deci abia 3% avem 5G, avem mult de luptat. Trei – Edge computing, un subiect foarte puțin abordat în România și asta înseamnă dezvoltarea infrastructurii de calcul distribuită, care permite procesarea datelor și luarea deciziilor mai aproape de utilizatori, adică e mult mai ușor și mai ieftin să ai datele și tot ceea ce accesezi aici aproape de tine. Patru – inteligența artificială și machine learning, toată lumea vorbește, dar e un fenomen mult mai vechi decât ne-am imagina și abia acum a izbucnit. Cinci – realitatea virtuală și augmentată, cunoscută ca și VR, AR. Șase – utilizarea tehnologiilor pentru a oferi experințe interactive și imersive în diverse medii ca gamingul, turismul și educația.
Ar mai fi apoi, mai spune Ion Vaciu, blockchainul și criptomonedele, cloudul computing și servicii în cloud – care ar fi baza, infrastructura noilor servicii, securitatea cibernetică și protecția datelor, computația cuantică, despre care s-au făcut primii pași și la noi, respectiv reglementarea și politica digitală, despre care puțină lume vorbește, dar trebuie făcută și ea și trebuie făcută cu cap.
