Europa Verde 2050
Atingerea neutralității climatice la orizontul anului 2050 reprezintă un obiectiv al Uniunii Europene. Unul ambițios, care implică transformarea sectoarelor ce țin de industrie, energie, transport, clădiri, agricultură sau silvicultură și care presupune acționarea pentru reducerea spre zero a cantității de emisii nete de gaze cu efect de seră, concomitent cu punerea în aplicare a unor mijloace prin care chiar și aceasta redusă să fie absorbită sau compensată
Corina Cristea, 24.10.2025, 16:00
Atingerea neutralității climatice la orizontul anului 2050 reprezintă un obiectiv al Uniunii Europene. Unul ambițios, care implică transformarea sectoarelor ce țin de industrie, energie, transport, clădiri, agricultură sau silvicultură și care presupune acționarea pentru reducerea spre zero a cantității de emisii nete de gaze cu efect de seră, concomitent cu punerea în aplicare a unor mijloace prin care chiar și aceasta redusă să fie absorbită sau compensată. Subiectul este unul sensibil și presant, pentru că poluarea reprezintă, în prezent, cea mai mare provocare globală.
Aerul toxic scurtează vieți, plasticul sufocă oceanele, iar schimbările climatice nu mai sunt de mult doar o teorie, ci o realitate pe care o respirăm, o vedem, o simțim în fiecare clipă. O realitate ce reclamă responsabilitate, pentru guverne și pentru companii. Dar și pentru fiecare om în parte, pornind de la reducerea risipei alimentare, la folosirea cu precădere a transportului public sau reciclare. Poluarea înseamnă și soluri otrăvite cu pesticide sau deșeuri electronice necolectate, iar fiecare gest neglijent se întoarce la noi sub formă de hrană contaminată sau boli respiratorii care apar în zone industriale, dar și în aglomerările urbane.
Oana Neneciu, de la Asociația Ecopolis: ”Poluarea agresivă industrială într-adevăr e o discuție. Dar ce ni se întâmplă în orașe e că trăim în niște niveluri alarmante de poluare cu particule fine pe care nu le vedem și nici nu le simțim și care, în timp, încet dar sigur, ne afectează foarte tare sănătatea. De aici și rapoartele Organizației Mondiale a Sănătății care atrage atenția în fiecare an despre această poluare atmosferică din aglomerările urbane. Ea nu este poluare industrială sau pe care s-o simți neapărat la miros sau să o vezi. Este o poluare invizibilă, care, iată, în fiecare an omoară prematur peste opt milioane de cetățeni la nivel mondial.”
Pe scurt, obiectivul Uniunii Europene de a deveni neutră din punct de vedere climatic înseamnă mai puține emisii de carbon, mai multă energie verde, transport curat și orașe inteligente. Până în 2050, Bruxelles-ul investește masiv în energie regenerabilă, inovație și educație ecologică. Este nevoie, însă, și de o schimbare de mentalitate, iar acest lucru ar fi ideal să aibă loc la nivel global. Însă, cu mai puțin de o lună înaintea celei de-a 30-a conferinţe a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, mai mult de jumătate din ţările lumii nu au niciun fel de plan de reducere a emisiilor de CO2, afirmă expertul Radu Dudău, preşedinte al Energy Policy Group, organizaţie independentă axată pe politici energetice şi climatice.
Prezent la un eveniment de specialitate organizat în București, el a atras atenția că diplomaţia climatică se confruntă cu o serie de provocări, între care şi retragerea Statelor Unite ale Americii din Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
Radu Dudău: “Suntem acum într-un moment critic, pentru că unele dintre fundamentele diplomaţiei climatice sunt puse sub semnul întrebării. La nivel mondial există o stare de confuzie în ceea ce priveşte consensul ştiinţific şi în special percepţia publică asupra elementelor ştiinţifice, care stau la baza ştiinţei climatice. Deşi vorbim de o ştiinţă climatică foarte solidă, se pare că acceptarea publică a acesteia se erodează în întreaga lume. Aşadar, există multe provocări, iar statele membre ale Convenţiei ONU pentru schimbări climatice trebuie să-şi prezinte contribuțiile determinate la nivel naţional. Practic, trebuie să spună exact ce vor face şi ce ţinte stabilesc pentru a reduce emisiile de carbon.”
Investiţiile în transferul de tehnologie către ţările în curs de dezvoltare vor fi cruciale, deoarece angajamentele foarte generoase din trecut par să nu fie respectate şi este puţin probabil să fie îndeplinite în abordarea actuală, consideră expertul Radu Dudău. Schimbările climatice nu țin cont de granițe, iar acțiunile în domeniul climei reprezintă o investiție strategică în securitatea, sănătatea și prosperitatea noastră colectivă. Este nevoie de transformări urbane, spun specialiștii.
Grațian Mihăilescu, fondatorul platformei UrbanizeHub: “Orașele, din cauza poluării, devin din ce în ce mai insuportabile. Vedem cum sunt verile în București. Și atunci, e nevoie de aceste transformări urbane. E nevoie de calitatea aerului, e nevoie de calitatea vieții, e nevoie de spații verzi, e nevoie de planificare urbană, e nevoie să reducem amprenta de carbon din clădiri.”
Fiecare gest contează pentru că fiecare mașină care trece pe lângă noi, fiecare ambalaj aruncat la întâmplare și fiecare fum care se ridică dintr-o unitate de producție adaugă o tușă și mai întunecată în tabloul aerului pe care îl respirăm. Datele oficiale arată că, din cauza valurilor de căldură generate de schimbările climatice, în Europa au murit doar în acest an, până în luna septembrie, 32 de mii de persoane.