Spațiul, din nou o țintă?
Pe 14 mai 1981, România intra în istoria explorării spațiale – din echipajul navei Soyuz 40 lansată către stația orbitală Saliut 6 făcea parte, alături de cosmonautul sovietic Leonid Popov, și cel român Dumitru Prunariu.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 12.06.2026, 14:00
Pe 14 mai 1981, România intra în istoria explorării spațiale – din echipajul navei Soyuz 40 lansată către stația orbitală Saliut 6 făcea parte, alături de cosmonautul sovietic Leonid Popov, și cel român Dumitru Prunariu. După andocarea cu succes la stația orbitală, cei doi au desfășurat experimente științifice în domenii precum medicina spațială, biologia, fizica radiațiilor și studiul câmpului magnetic terestru. Misiunea s-a încheiat pe 22 mai, după 7 zile, 20 de ore și aproape 42 de minute petrecute în spațiu. Prunariu devenea, astfel, al 103-lea om care zbura în cosmos și primul român care a realizat această performanță. La patru decenii și jumătate de atunci, numele său rămâne simbolul ambiției românești și un reper pentru generațiile care visează la explorarea Universului.
Povestea lui Dumitru Prunariu este, însă, mai mult decât aventura unui om, ea reflectă implicarea României în programele spațiale internaționale și ridică întrebarea: când va avea România un nou astronaut? ”Continuăm un program spaţial. Să nu uităm că în 1991 am fondat Agenţia Spaţială Română, ca instituţie publică guvernamentală. Din 2012 suntem membri plini ai Agenţiei Spaţiale Europene. Singura problemă este că nu mai avem un alt cosmonaut”, spune chiar Dumitru Prunariu, care a rememorat la Radio România momentele de atunci:
“Ceea ce am realizat eu este un lucru foarte important istoric pentru România – a plasat România în rândul ţărilor care au propriii cosmonauţi, care au cercetări spaţiale dezvoltate, care fac parte din instituţii internaţionale, din programe internaţionale. Dar acest lucru nu a rămas doar un element istoric, ci a fost o nouă deschidere pentru România şi pentru mine, pentru a o promova mai departe. Desigur, mi-aş fi dorit de mult să mai avem şi alţi cosmonauţi. Contextul istoric, contextul economic, contextul internaţional nu a permis acest lucru până acum. Deşi teoretic avem şanse, practic este greu să le realizăm fără o determinare mai serioasă şi mai costisitoare puţin a oficialităţilor române.”
Mulți se întreabă, de altfel, de ce, după succesul lui Prunariu, țara nu a mai trimis pe nimeni în spațiu. Explicația ține de mai multe paliere. În primul rând, zborul din 1981 a fost posibil datorită programului Intercosmos, care oferea locuri speciale pentru statele participante, iar după destrămarea Uniunii Sovietice, acest program a dispărut. În al doilea rând, zborurile cu echipaj uman au devenit mai rare și mai costisitoare. Agenția Spațială Europeană (ESA) organizează selecții de astronauți doar la intervale mari de timp, iar concurența este enormă. Ca stat membru ESA, România are dreptul de a participa la selecțiile de astronauți organizate de agenție – orice cetățean român care îndeplinește criteriile profesionale și medicale poate candida. Însă competiția este extrem de dură, iar numărul de locuri disponibile este redus. În plus, participarea la proiectele spațiale depinde și de nivelul investițiilor naționale în programele ESA.
Dumitru Prunariu: “În cadrul Agenţiei Spaţiale Europene, selecţiile se fac cu candidaţi din toate statele membre, inclusiv din România. Ultimele selecţii s-au încheiat în 2022, numai că din peste 12.000 de candidaţi voluntari la nivel european şi 255 de români, în final au trebuit să fie aleşi şase. Iar selecţia finală dintre cei mai buni, cei mai buni, a fost făcută după contribuţia statelor la programele europene. Iar aici, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, pentru că face parte din Agenţia Spaţială Europeană, şi alte ţări nordice, sunt imbatabile în faţa ţărilor central şi est-europene.”
Perspectivele pe termen lung sunt, totuși, încurajatoare. Europa investește în noi programe de explorare lunară, în colaborări cu NASA și în dezvoltarea unor misiuni care vor necesita personal suplimentar în deceniile următoare. Iar pe măsură ce activitatea spațială internațională se extinde, șansele apariției unui nou astronaut român cresc.
Din nou, Dumitru Prunariu: ”Toţi care am fost în cosmos, indiferent dacă suntem civili sau militari, dacă am zburat acum 40 de ani, 50 de ani sau dacă zburăm acum, promovăm buna înţelegere şi cooperarea. Promovăm înţelegerea problemelor planetei şi căutarea unor rezolvări pentru ele – protecţia mediului, protecţia Pământului, înlăturarea deşeurilor, a poluării şi a bunei înţelegeri între oameni.
Avem o asociaţie a exploratorilor spaţiului cosmic, am fost unul dintre fondatorii ei, am fost 25 de astronauţi şi cosmonauţi în 1985, peste 400 de zburători în spaţiul cosmic fac parte acum din ea şi în fiecare an organizăm congrese planetare, le spunem noi, în care ne informăm asupra programelor spaţiale din ţările pe care le reprezentăm. Acolo zboară acum, în continuare, americani cu ruşi, cu europeni, cu japonezi, cu canadieni, toţi sunt cetăţeni ai planetei, toţi se înţeleg şi toţi cooperează pentru bunăstarea planetei. Că au anumite atribuţiuni când se întorc jos, că au anumite obligaţii de a reprezenta statul lor, dar atunci când se discută despre cosmosul pilotat, toţi răspund la unison în acelaşi fel.”
În acest context, desigur, îmi doresc, spune Dumitru Prunariu, ca ce e rău pe Pământ să se diminueeze, nu trebuie să luptăm împotriva altora, ci să cooperăm şi să găsim modalităţi de a răspunde paşnic unor provocări ale cosmonauticii noi.
