Legislativ nou la Bruxelles
Cu cele peste 400 de mandate obținute de principalele trei forțe politice, echilibrul de putere pare să rămână în mare parte neschimbat în Parlamentul European
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 21.06.2024, 18:00
Circa 370 de milioane de europeni cu drept de vot au fost chemați la urne în perioada 6-9 iunie pentru a alege 720 de eurodeputați, dar doar puțin peste jumătate au ales să-și exercite acest drept. Rezultatele au arătat că partidele de centru păstrează o majoritate clară în Parlamentul European – Partidul Popular European rămâne cel mai mare grup din legislativ, cu o creștere semnificativă comparativ cu precedentele alegeri; Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților s-a clasat pe locul al doilea, pierzând câteva locuri, iar pe poziția a treia a rămas grupul Renew, în scădere, însă.
Cele două grupuri din dreapta politică extremă, Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) și Grupul Identitate şi Democraţie (ID), au obţinut împreună cu 14 mandate mai mult decât anterior, dar chiar și așa este foarte puţin pentru a conta în bucătăria politică din Parlament, consideră analiștii. Cele două grupuri ocupă locurile patru şi cinci în legislativ şi au obţinut sub aşteptările prognozate înainte de alegeri. Verzii au căzut de pe poziţia patru pe poziţia şase, iar pe locul şapte este grupul Stângii, care a obţinut mai puţine mandate decât în trecut. Parlamentarii din partidele neafiliate sau independenţi au împreună aproape 100 de mandate.
Trăgând linie – cu cele peste 400 de mandate obținute de principalele trei forțe politice, echilibrul de putere pare să rămână în mare parte neschimbat în Parlamentul European. Ceea ce a provocat, însă, neliniște în establishmentul politic și a generat reacții puternice a fost progresul semnificativ înregistrat de extrema dreaptă în țări precum Franța sau Germania, unde, spun analiștii, nemulțumirea față de gestionarea pandemiei și tensiunile geopolitice au contribuit la acest rezultat.
Ce mesaj trimit alegătorii către Comisia Europeană? Este un vot sancțiune din partea unora dintre țările vestice? Sorin Ioniţă, preşedinte al Expert Forum:
“S-au petrecut în ultimele decenii multe, multe schimbări în societăţile occidentale, de la globalizare, multă imigraţie, s-a vorbit mult de schimbare climatică, schimbări de tehnologii şi lumea e stresată, vrea un pic de pauză de la ritmul ăsta foarte, foarte alert al schimbărilor, vrea un pic de timp ca să ingereze şi să digere toată această schimbare şi, practic, votează cu nişte forţe populiste, de un fel sau altul, care le spun: ‘Hai să fie cum era pe vremuri, hai să oprim schimbarea!’, ceea ce e evident că nu se va întâmpla. Nu am văzut surprize majore faţă de ce spuneau sondajele, iar aceşti extremişti de dreapta este foarte bine că sunt împărţiţi în două tabere mari – unii sunt pro-Kremlin, să spun aşa, iar alţii sunt pro-occidentali, pro-atlantici. Şi aici e diferenţa foarte mare, de exemplu, între Giorgia Meloni şi polonezi, pe de o parte, care nu vor face niciodată jocuri cu Rusia, şi germanii din AfD, care sunt îngrijorători ca profil, poate chiar partidul lui Marine Le Pen din Franţa, dar s-a mai moderat şi ea.”
Vorbind la rândul său depre dreapta extremă europeană, profesorul Ștefan Popescu, analist şi comentator de politică externă, consideră că ascensiunea acesteia va continua:
”Pentru că suntem într-o perioadă de crize, crize succesive, care n-au fost rezolvate. Criza economică după pandemia de COVID-19, criza economică provocată de războiul din Ucraina, competiţia cu China şi SUA, care duce la o erodare a economiei europene, presiunea migratorie, chestiunile securitare, ecourile războiului din Orientul Apropiat, toate acestea nu vor face altceva decât să creeze o atmosferă de incertitudine, care va oferi un teren fertil pentru aceste mişcări.”
Invitat la Radio România, profesorul de științe politice Andrei Țăranu a vorbit despre contextul desfășurării alegerilor, despre marile teme care îi preocupă pe cetățenii europeni:
“Europa de Vest este foarte interesată şi are problema legată de războiul din Ucraina şi problema păcii şi tot ceea ce este legat de o nouă politică de înarmare a Uniunii, despre posibilitatea construirii unei armate europene, (…) în timp ce în Europa de Est problemele economice sunt cele mai serioase. Majoritatea cetăţenilor europeni din est sunt interesaţi de o posibilă criză la nivelul UE, din ţările baltice până în Grecia. Problema celor din sudul continentului – Grecia, Italia, Spania, mai puţin Portugalia, rămâne migraţia care vine din nordul Africii şi din Orientul Apropiat, în timp ce problemele celor din ţările scandinave rămân mai degrabă schimbările climatice. Vestul are această problemă legată de o reconstrucţie europeană, o revizuire a tratatelor, astfel încât să existe o mai mare implicare a Uniunii, a birocraţiei europene în existenţa şi în viaţa cetăţenilor europeni, în timp ce cei din Est sunt mai degrabă, haideţi să spunem, mefienţi la o mai mare implicare politică a UE, inclusiv pe temele de justiţie, drepturile omului ş.a.m.d.”
Care ar trebui să fie prioritățile noii Comisii? Din nou, profesorul Ştefan Popescu:
„Priorităţile vor fi foarte importante şi, aş spune, esenţiale, ca niciodată, pentru parcursul UE. În primul rând, această Comisie va avea de gestionat încă războiul din Ucraina, felul în care Uniunea va continua să ofere asistenţă Ucrainei, mai ales în ipoteza în care pe data de 5 noiembrie vom avea o schimbare – se va anunţa, va fi pe 21 ianuarie – de echipă la Casa Albă. Apoi, gestionarea situaţiei post-conflict, pentru că acest război nu va dura încă cinci ani, chiar dacă va mai dura şi la anul.”
Apoi, extinderea, adaugă Ștefan Popescu, – cu siguranţă, la Balcanii de Vest; la Ucraina şi Republica Moldova, mai vedem, depinde de mai mulţi factori – dar această extindere va presupune o reformă substanţială a procesului de decizie la nivel european.
