Război în Ucraina
Am decis să declanșez o operațiune militară specială! – rostite în zorii zilei de 24 februarie, cuvintele liderului de la Kremlin au deschis o nouă filă de istorie și au adus situația din Ucraina în prim-planul preocupărilor.
Corina Cristea, 02.03.2022, 17:25
Am decis să declanșez o operațiune militară specială! – rostite în zorii zilei de 24 februarie, cuvintele liderului de la Kremlin au deschis o nouă filă de istorie și au adus situația din Ucraina în prim-planul preocupărilor, discuțiilor și acțiunilor la nivel global. Agresiune, rezistenţă, sancţiuni şi solidaritate sunt cuvintele reprezentative pentru a descrie realitatea acestor zile. Imaginile din teren au înfiorat lumea democratică. Bombardamentele susținute au vizat obiective militare, susține partea rusă, dar civili au fost uciși cu rachete chiar și în timpul negocierilor de pace, spun ucrainenii. Sute de mii de femei și copii au luat calea exodului, plecând din zonele aflate sub atacuri neîntrerupte, iar estimările sunt că numărul refugiaților ar putea ajunge la șapte milioane.
Atacurile au întâmpinat, însă, chiar din prima zi, o rezistență înverșunată a ucrainenilor, o rezistență pe care Rusia nu a anticipat-o. Susținuți de îndemnuri mobilizatoare venite din partea președintelui Volodimir Zelenski, nu doar militarii, dar toți cei care au cerut o armă pentru a participa la lupte au reușit ceea ce nu mulți credeau că este posibil la începutul confruntării: să țină piept armatei Rusiei. Ce se află în spatele acțiunii Kremlinului? Analistul politic Costin Ciobanu, invitat la Radio România:
“Putin continuă ceea ce face practic de 22 de ani, încearcă să conteste ordinea de securitate şi aranjamentul care s-a stabilit după sfârşitul Războiului Rece. Pur şi simplu această ordine liberală internaţională care a fost stabilită după disoluţia Uniunii Sovietice este contestată prin acţiuni pe care Vladimir Putin le întreprinde. E greu să ne punem în mintea lui, însă vedem că el încearcă să reînvie această idee a Uniunii Sovietice. Nu este vorba doar de cele două regiuni din estul Ucrainei, este vorba de recunoaşterea suveranităţii şi existenţei unei ţări. Nu recunoaşte documente pe care Rusia, până la urmă, le-a semnat. E greu de explicat, dar gândiţi-vă ce ar putea să reprezinte o Ucraină democratică, o Ucraină care se dezvoltă economic aşa cum s-au dezvoltat, de exemplu, ţările baltice sau ţările din estul Europei care au aderat la UE sau la NATO. O Ucraină puternică, democratică, reprezintă o ameninţare majoră pentru un regim totalitar, care, din punct de vedere economic, nu performează. Rusia a scăzut, după 2014, cu 30% cred că PIB per capita în această perioadă. Deci, Ucraina reprezintă o ameninţare pentru un lider autoritar care se bazează, în principiu, pe forţă. Şi, în acelaşi timp, este vorba şi de moştenirea unui lider autoritar, care este deja de 22 de ani la putere şi care încearcă, are acest proiect de reînfiinţare, într-o formă sau alta, a Uniunii Sovietice, a Rusiei Imperiale. Ei au acest discurs despre cum Rusia a fost umilită în anii ’90, vor să revină la gloria pe care Rusia ar fi avut-o în secolul trecut.
Invazia rusă – cel mai mare atac asupra unui stat european de la cel de-al Doilea Război Mondial – a dus la adâncirea izolării politice şi economice a Moscovei. “Narativul său nu prinde, nici gând de genocid în Donbas şi Lugansk. Este o poveste manufacturată, care, în momentul de faţă, nu prinde decât la publicul intern rus, eventual. Or, comunitatea internaţională este inteligentă şi vede dincolo de propaganda rusească, aprecia pentru Agerpres, încă de la debutul luptelor, analistul politic Radu Magdin.
Sprijinul comunității democratice pentru Ucraina a venit masiv sub forma sancțiunilor impuse Rusiei, acestea mergând preponderent pe direcția financiară. Deconectarea unor bănci ruseşti de la sistemul SWIFT, restricţii suplimentare pentru Banca Centrală a Rusiei, listări individuale la adresa unor oligarhi – sunt căteva dintre măsurile cu impact puternic asupra Moscovei, alături de închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele rusești sau decizia de folosire a Fondului european pentru Pace pentru finanţarea asistenţei militare pentru Ucraina. Consecințele se fac simțite în Federația Rusă și se răsfrâng, deja, asupra populației. Nu doar Rusia și Ucraina vor avea de suferit, însă, în urma acestui război. Analistul politic Petrișor Peiu s-a referit, la Radio România, la o parte dintre posibilele urmări pe plan economic, inclusiv pentru România:
“Urmează o criză gravă pe plan mondial, foarte mare, de materii prime. Pentru că atât Rusia, cât și Ucraina erau mari producătoare de materii prime. Ca să dau un exemplu foarte concret: anul acesta vom avea un preț incredibil de mare la grâu. Prețul în bazinul Mării Negre, unde suntem și noi, se făcea, practic, de către grâul rusesc și ucrainean, pentru că ei aveau exporturi mult mai mari decât noi. Prețul la export va fi mare, producătorii români vor avea tendința să exporte, mai ales că vor fi lipsuri enorme pe piețe uriașe precum Egipt sau Turcia și, atunci, noi ne vom trezi în România, la intern, cu prețuri foarte mari la grâu. Și este doar un aspect. Pentru că Ucraina și Rusia au împreună 80% din exportul mondial de floarea-soarelui. Foarte multe se vor scumpi, foarte multe produse, nu numai în zona alimentară.
Să ne gândim, de exemplu, spune Petrișor Peiu – vorbim de Rusia și Ucraina ca mari producătoare de oțel, de multe metale rare, ne gândim că Rusia este cel mai mare producător mondial de diamante și al treilea mare producător de aur și ne gândim la aplicațiile industriale ale acestor metale.
