Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Apofasea CEDO mutrindalui mineriada dit cirisar 1990

Niinvestigati, nilimbidzati, nipidipsiti tru oara ananghi, crimili dit tricutlu chiro s-arăzbună. Curtea Europeană ti Ndrepturli a Omlui li condamna autorităţli di Bucureşti tra turlia tru cari featira ancheta ti mineriada dit cirisar 1990 şi la baga zori tra s-discl’ida diznau investigaţiile şi s-păltească zn’ii di aproapea 60 di n’il’i di euro a atilor trei reclamanţa cari nu ş-aflară ndriptatea la instanţili dit vasilie. Aeşta suntu Anca Mocanu, a curi nicuchir fu tufichisitu mortal tru chirolu ali mineriada, Marin Stoica, bătut ca pravdzali, şi Teodor Mărieş, ncl’is cu calcarea a nomlui ama şi greu fuvirsitu. Curtea apufusi, tru sentinţa aleapta di corespondentul Radio România la Strasbourg, că autorităţli nu loara meatri tra s-afla si sa-l’i pidipseasca stipsitl’i. Bucureşti, mineriada fu anchetată chiro di optu an’i, ama cazlu fu ncl’is cu apofasea tra s-nu nchiseasca pusputearea penala. Strasbourg, ama, giudicătorl’ii agiumsira pi isapea ca fura calcati nascanti articole dit Convenţia Europeană ti Ndrepturli a Omlui, tu ligatura cu tran’ipsearea, tratamente inumane şi degradanti ica la ndreptul ti bană. Apofasea CEDO napoi discl’idi, tru vasilie, dezbateri apreasi şi arăn’i vecl’i.

Apofasea CEDO mutrindalui mineriada dit cirisar 1990
Apofasea CEDO mutrindalui mineriada dit cirisar 1990

, 18.09.2014, 12:17

Niinvestigati, nilimbidzati, nipidipsiti tru oara ananghi, crimili dit tricutlu chiro s-arăzbună. Curtea Europeană ti Ndrepturli a Omlui li condamna autorităţli di Bucureşti tra turlia tru cari featira ancheta ti mineriada dit cirisar 1990 şi la baga zori tra s-discl’ida diznau investigaţiile şi s-păltească zn’ii di aproapea 60 di n’il’i di euro a atilor trei reclamanţa cari nu ş-aflară ndriptatea la instanţili dit vasilie. Aeşta suntu Anca Mocanu, a curi nicuchir fu tufichisitu mortal tru chirolu ali mineriada, Marin Stoica, bătut ca pravdzali, şi Teodor Mărieş, ncl’is cu calcarea a nomlui ama şi greu fuvirsitu. Curtea apufusi, tru sentinţa aleapta di corespondentul Radio România la Strasbourg, că autorităţli nu loara meatri tra s-afla si sa-l’i pidipseasca stipsitl’i. Bucureşti, mineriada fu anchetată chiro di optu an’i, ama cazlu fu ncl’is cu apofasea tra s-nu nchiseasca pusputearea penala. Strasbourg, ama, giudicătorl’ii agiumsira pi isapea ca fura calcati nascanti articole dit Convenţia Europeană ti Ndrepturli a Omlui, tu ligatura cu tran’ipsearea, tratamente inumane şi degradanti ica la ndreptul ti bană. Apofasea CEDO napoi discl’idi, tru vasilie, dezbateri apreasi şi arăn’i vecl’i.



Dupu tinti an’i di la cădearea a dictatural’ei comunisti al Nicolae Ceauşescu, atel di ma ninti a lui ministru dit an’il’i 70, Ion Iliescu, acatat tru isapi ca lider ali Revoluţie, fu, practic, plebiscitat, amintandalui protili alidzeri prezidenţiali libiri cu aproapea 85% dit voturi. Partidlu a lui, una combinaţie eterogenă di revoluţionari autentit si comunişti di mâna a doaua, ş-avea amintata, tru ardal’i, doua cirecuri di locuri tru Parlamentu. Bucureşti, Piaţa ali Universitati, acatată tru april di studenţa şi proclamată “zonă eleftera di neocomunismu”, s–avea gulita, ti furn’ia ca majoritatea a manifestanţalor avea aprucheata apofasea a urnilor. Avinarea di cătra Poliţie, tru noaptea di 13 di cirisar, a atilor ndaua dzat di grevişta a foamil’ei armaşi tru Piaţă s-feati cu una furteaţă disproporţionată, tsi yilipsi represiunea dit dzalili a Revoluţiil’ei. Niti aza nu easti limbid desi atel’i cari, a doaua dzuua, apandasira di dusira alumti pi geadei cu poliţia s-di acatara sediili a ministerlui di Interne şi a Televiziunil’ei, avea cadealithea vara ligatura cu Piaţa.



Iliescu si oamin’il’i a lui al’i numasira una s-una ca hiindalui “legionari” (extrema dreapta interbelică) şi, aca armata avea ndreapta arada, grira a banatorlor s-ascapa “democraţia tru piricl’iu”. Minerl’ii dit Valea a Jiului (centru) apandasira la candaseari. Masi doauă dzali, 14 si 15 di cirisar, aputrusira minerl’ii Capitala, iu sa spusira ca hiindalui cumandari la iti autoritati legala. Duri tra s-alasa dinapoi 700 di pliguit, cama di una n’il’i di oamin’i ncl’isi cu calcarea a nomlui şi nai puţan şasi morţa. Universitatea aputrusita, sediili a partidilor di opoziţie şi a jurnalilor independenti mintiti adavga tabloulu a aputrusearil’ei. Tru protli’i an’i 2000, napoi vinit tru caplu a cratlui cu una agendă limbid pro-occidentală, Iliescu avea s-acata ti România calea cata NATO şi tru anticameara ali Uniuni Europena. Ama tru minduita colectiva numa a lui va s-rmâna daima asociata cu mineriada cari avea arcata vasilia tru haua a polimlui tivil.


Armanipsearea: Tascu Lala


Foto: Marcel Strauss / unsplash.com
Actualitati Thursday, 19 November 2026

Inflația tru UE, pi creaştiri

Inflația diznău yini tu prota thesi tru prim-planlu ali economie europeană, iarapoi hăbărli nu suntu ici mplini di curayiu. După ndoi meşi tru cari ri…

Inflația tru UE, pi creaştiri
Dan Neculăescu
(foto:
Actualitati Tuesday, 17 November 2026

Piricl’iu tru Amarea Lae

Numirlu a obiectiloru ligati di polimlu ditu Ucraina aflati tru cupan’ea ali Amarea Lae, maxusu droni, criscu multu di multu tru meşl’I ditu soni. Ună…

Piricl’iu tru Amarea Lae
(Foto: ©Copyright European Union , 2026 / Source EC - Audiovisual Service
Photographer : Dati Bendo)
Actualitati Sunday, 08 November 2026

Ursula von der Leyen yini, luni, Bucureşti

Prezidenta ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, yini luni tru România. Ea va s-aibă andamasi cu prezidentulu Nicuşor Dan şi cu premierlu Luca …

Ursula von der Leyen yini, luni, Bucureşti
Participarea premierului Luca Niculescu la Reuniunea de lucru cu tema „Societatea informațională și democrația constituțională” (sursă foto: gov.ro)
Actualitati Saturday, 07 November 2026

Prezidentulu si primlu-ministru la Andamasea di lucru cu tema „Suţiitatea informațională și democrația constituțională”

Prezidentulu ali Românie, Nicușor Dan, și prim-ministrul, Luca Niculescu, loară parti viniri, 6 di brumaru 2026, la Andamasea di lucru cu tema „Suţiii…

Prezidentulu si primlu-ministru la Andamasea di lucru cu tema „Suţiitatea informațională și democrația constituțională”
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Dyeafurăi reghionali tu Evropa

Uniunea Evropeanâ nica ari dyeafurăi di simasie di devlopari anamsia di reghiunili a l’ei, scot tu padi datili Eurostat fapti di pțân chiro – anda nis…

Dyeafurăi reghionali tu Evropa
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Festivallu Național di Teatru

Festivallu Național di Teatru (FNT) ți s-dizvârteaști București – proiectu cultural strateghic finanțat di Ministerlu a Culturil’ei – agiumsi, estan, …

Festivallu Național di Teatru
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Româñil’i şi urdinărli

România avu tu 2025 nai ma marea proporții a urdinărilor di nuntru dit tuti vâsiliili membri ali Uniuni Evropeanâ. Datili Eurostat dit soni aspun că 8…

Româñil’i şi urdinărli
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Alerti di droni tru nord-estul a văsiliil’ei

Ministerlu ali Apărari Națională (MApN) dimăndă sâmbătă dicseară, că dauă droni intrară niautorizat tru spaţlu aerian românescu ţi yinea di cătă Repub…

Alerti di droni tru nord-estul a văsiliil’ei

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company