Andamusea Suţatăl’ei cu Voli tră Ucraina

Aţeali 37 di craturi a Suţatăl’ei Voluntarloru tră Ucraina şi znuiră angajamentulu ti duţeari ninti ndruparea militară şi ti construcţie a născăntoru garanţii di securitati vărtoasi, după bitisearea a polimlui.

Tașcu Lala, 15.07.2026, 18:50

„S-dămu silă ti andruparea noastră tră Ucraina, să-l’i anvărtuşimu apărarea, s-băgămu zorea cama multu cătă Rusia şi s–construim garanţii di securitati tră dzuua di mâni, cându polimlu va s-bitisească”. Easti aţea ţi lă căftă prezidentulu Emmanuel Macron a şefilor di stat şi di guvern andămusiţ Paris, cari eara nicukirlu, luni, a Suţatăl’ei cu Voli tră Ucraina.

Prezidentulu Volodimir Zelenski, secretarlu general al NATO, Mark Rutte, prezidenta ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, și prezidentulu a Consiliului European, António Costa, eara viniţ tră şasea andamusi aliştei suţată thimil’iusită pritu iniţiativa ali Franţă şi Marea Britanie.

Suţata cari ş-lo borgea s’da agiutoru militaru ti Ucraina şi garanţii di securitate pritu dizvărtearea ascheriloru ti ţăneari irin’ea după dănăsearea alumtiloru, ună apofasi pritu cari s-u-apridună Rusia s-nchisească năi atacuri contra a viţinlui a l’ei. Curbăn’ili şi gaereţli a popului ucraineanu ta s-ducă ninti alumta ti apărari dinintea a fuvirsearil’ei arusească va s’hibă andrupăti ma largu cu armamentu şi echipamenti militari di la european’i, pi thimel’ilu a niscăntoru achicăseri hăbărisiti Paris.

Năintea summitlui, nauă craturi europeani thimil’iusiră ună suţată tră s-crească, tru parteneriatu cu Ucraina, capacităţ antiracheti balistiţi, emu tra s’agiută Kievlu să s’veagl’e dinintea atacurloru cabaia multi cu rachete aruseşti, emu tra s-facă cama cu hăiri securitatea pi tutu continentulu.

„Aestă acţiune nu easti ndriptată contra a vărnui, căţe easti minduită ti apărarea noastră”, cundil’eară liderl’ii ali Danemarcă, Franţă, Germanie, Italie, Norvegie, Spanie, Suedie, Ucraină, Olandă şi Marea Britanie, ascumbusiţ cu aestă anchisită idhee pripusă di prezidentulu Zelenski.

Tutunăoară, Franţa şi Ucraina andreapsiră ună carti-imnaticu ţi acaţă tu isapi ancupărarea  di cătră Kiev aţeali 16 di avioani chiniyi Rafale şi armamentulu asociat, protili ditu aestea hiinda astiptati s’azboairă tru spaţlu aerian ucrainean tru 2028-2029. Tra ş-anvărtuşeadză apărarea aeriană, ucrainean’il’i va s’ancupără di la francezi şi sistemi di rachete sol-aer ditu nălu bărnu, iarapoi acordulu pruveadi şi producţia sumu licenţă ucraineană di racheti antiaerieni şi di croazieră franceze.

„Aţea ti ndridzemu tora nu easti maş tră Ucraina, easti ună demonstraţie că Europa poate tra ş-asiguripsească securitatea a l’ei işis, poate tra ş-veagl’e sinferurli şi poati s’lucreadză cu unitati şi forţă, ma pţănu cu nimindueari, cari ţi s’hibă naeţli ali Rusie”, spusi prezidentulu Macron, cari cundil’e că forţa multinaţională tră Ucraina, cari ş-andreapsi tora ma ninti cartierlu genearal aproapea di Paris, va s’ahurhească exerciţii comune ti di toamnă.

România fu reprezentată la andamasi di prezidentulu Nicușor Dan, cari năpoi spusi că agiutorlu dat ali Ucraină, pi tuti arădărichili yilipsitoari, armâni esenţialu tră stabilitatea şi securitatea a reghiunil’ei tutu cu tutu. Ucraina lipseaşti s’hbă irbapi s’păzărăpsească irinea ditu ună poziţie di forţă, lugurseaşti caplu a statlui român.

“Dinăoară cu niintarea acţiun’iloru concreti şi cu un planu simfunizatu, gaereţli a noastri deadunu lipseaşti s’armână tu amprotusa ti dănăsearea alumtiloru şi, pănu tu soni, ti ună irin’e tin’isită, durabilă şi sustenabilă’‘, spuni prezidentulu Nicuşor Dan, cari da asiguripseri că România ma largu va s’cilăstăsească ca un soţu responsabilu şi un parteneru di pistusini ti băgarea tu practico aestu scupo.

Autoru: Corina Cristea

Armãnipsearea: Taşcu Lala