Andamusi la Societatea di Cultură Macedo-Română
Deputatlu Constantin Codreanu: ”Aromânʹilʹi și meglenoromânʹilʹi dit România suntu grupuri dialectali istorice românești, nu minorităț naționali. Dialectili istorice a limbălʹei a noastră comună lipseasti s-hibă sum apanghiul juridic a statlui român”.
Tașcu Lala, 20.02.2018, 11:43
Deputatlu Constantin Codreanu: ”Aromânʹilʹi și meglenoromânʹilʹi dit România suntu grupuri dialectali istorice românești, nu minorităț naționali. Dialectili istorice a limbălʹei a noastră comună lipseasti s-hibă sum apanghiul juridic a statlui român”.
Nʹiercuri, 14 di şcurtu 2018, deputatlu a PMP Constantin Codreanu, prezidentul ali Comisie tra comunitățli di românʹi di nafoara a sinurlor a văsiliilʹei, dusi vizită la scamnul di București ali Societati di Cultură Macedo-Română (SCMR), iu s-andămusi, tru una havai mplină di tinʹie și constructivă, cu domnul prezidentu Ion Caramitru. La andamusi loară parti, tutunăoară, domnul Nicolae Saramandu, viţeprezidentu, domnul Emil Tircomnicu, Secretar general, doamna Manuela Nevaci, membru tru Comitetul di cumănduseari a SCMR.
Cu aestă itie, deputatlu Constantin Codreanu cundilʹe că problematica armânească și meglenită fu niacumtinat și va s-hibă ş-ma largu tru menga a lui ca parlamentar român aleptu tru circumscripția tră cetățeanʹilʹi românʹi cu domiciliul tru xinătati și ca prezidentu ali Comisiei tră comunitățli di românʹi di nafoara a sinurlor a văsiliilʹei.
Tutunăoară, prezidentul ali Comisie spusi că fu, maşi el golu, di tu arada a parlamentarlor românʹi cari prezentă ma multi Declarații politiţi di la tribuna a Camerălʹei a Deputațlor ti problemili a armânʹilor, megleniţloru și istroromânʹilor, di acăţa tu isapi născănti chestiuni mutrindalui armânʹlʹi tru dialoglu cu Patriarhia Română și feati moeabeti ufiţial tru problematica armânească cu născănţă factori dit administrația ţentrală di stat.
”România, ca stat național, ndrupaşti anvărtuşearea a ligăturlor cu românʹilʹi di nfoara a sinurlor a văsiliilʹei și cilăstiseaşti ti ţănearea tu bană, dezvoltarea și exprimarea a identitatilʹei a lor etniţi, culturali, lingvistiţi și religioasi (articolu 7 Românʹilʹi dit xinătati a Constituțiilʹei ali Românie), a deapoa românʹilí di nafoara a sinurlor au idyiul tratamentu legal cu aţel a cetățenʹilor ți ţânu di minoritățli etniţi dit România. Aestu tratament egal lipseaşti s-acaţă tu isapi și organizațiile ți ţănu di minoritățli alogene dit România și organizațiile românești cari au tu scupo ţănearea tu bană a identitatilʹei culturale a persoanelor ți ţânu di minoritățli istorice românești şi ţi suntu soie, ateali anvărliga di sinuri si tu Balcani. Totna u spuş că suntu contraproductivi și distructivi tendințili a născăntor concetățeni tra s-bagâ ncuntratu artificial comunitatea dialectală istorică armânească cu aţea meglenoromână ică dacoromână. Armânʹilʹi și meglenoromânʹilʹi dit România reprezintă grupuri dialectale istoriţi românești, nu minorităț naționale. Dialectili istoriţi a limbălʹei a noastră comună lipseaşti s-hibă loată sum protecția juridică a statlui român. România fu, easti statlu golu, stat național soie tu planu cultural și lingvistic cu minoritățli istroromână, meglenoromână și aromână dit văsiliili balcaniţi. Noțiunile europene di stat soie (kin state) și minoritatea soie (kin minority) suntu valabili tră România și aesti comunităț minoritare dit Balcani”, cundilʹe prezidentul ali Comisie tra comunitățli di români di nafoara a sinurloru a văsiliilʹei.
Domnul prezidentu Ion Caramitru și soţlʹI a lui dit cumăndusearea a SCMR tricu tru arada, deadun cu deputatlu Constantin Codreanu, un bairu di chestiuni di prota thesi tră cari statlu român și societatea românească lipseaşti s-aibă tu mengă și eforturle tru anlu aestu, cum suntu:
1) dişclʹidearea a Institutlui Cultural Român di Tirana, cu filiali tu căsăbălu Corcea și Saranda și a Institutlu Cultural Român di Atena;
2) adoptarea di cătră Acadimia Română a unei decizii mutrinda ortografia a dialectilor istoriţi aromân, meglenoromân și istroromân a limbălʹei române comune pi thimelʹilu a alfabetlui a limbălʹei române moderne;
3) loarea, prit nom, sum protecția a statlui român a dialectilor istoriţi istroromân, meglenoromân și aromân a limbălʹei române comune;
4) thimilʹiusearea a unei redacții tru dialectul aromân la postul public TVR Internațional;
5) reprezentarea parlamentară a comunitățlor dialectale istoriţi meglenoromână și aromână; 6) eliminarea la yinitoarea catagrafie a bănătorlor a alathusilʹei anamisa di zboarăli”macedonean (slav)” și macedo-român, ca infranimlu românescu;
7) tipăriturli băserichești și gheavasea tu băsearică tru dialectul istoric aromân a limbăľei română comună
8) ndruparea cu bursi identitare a elevilor și profesorilor armânʹi dit Arbinuşie și alti stati;
9) acordarea a cetățeniilʹei românească tru procedură simplificată a românʹilor dit comunitățli istoriţi ţi suntu anvărliga di sinuri și tu Balcani;
10) includerea a dialectelor istoriţi românești tru programa școlară tra cursul di limba și literatura română.
Prezidentul ali Comisie tră comunitățli di români di nafoara a sinurlor lʹi-asiguripsi interlocutorlʹi a lui dit cumăndusearea a Suţatălʹei di Cultură Macedo-Română di tu agiutorlu a lui tra identificarea și băgarea tu lucru a ceareiiloru corecti tra problematica armânească și meglenitâ. Interlocutorlʹi s-akicăsiră s-armănă tu dialog permanentu tra s-bagă tru practico acestu obiectiv comun.
Societatea di Cultură Macedo-Română fu thimilʹiusită tru anlu 1880 prin Analtu Decret Domnescu. Tru anlu 1990 ălʹI si pricănăscu existența nidănăsită, hiindalui declarată asociație di utilitati publică prit Apofasea a Guvernului nr. 473 dit 7 di mai 2008.
Armănipsearea: Taşcu Lala
