Comisia di Veneția și alidzerli ditu România
Putearea Curtillei Constituţionalã tra s’nu pricãnoascã/s’nu aproaki alidzerli lipseaşti s’hibã spusã limbidu – spuni Comisia di Veneţia. Cama multu, putearea Curtille Constituţionalã ta s’nu aproaki/ s’nu pricãnoascã alidzerli lipseaşti s’hibã bãgatã tu practico maş atumţea cãndu easti zborlu ti circumstanţi excepţionali/ lucri di mari fãnico şi pritu unã reglementari limbidã.
Tașcu Lala, 29.01.2025, 11:51
Criza politică di Bucureşti ţi nu ari futã pãnã tora, agiumsi tu mari vazi tu planu externu. Tiñisita Comisie di Veneţia deadi tu şteari raportulu ti nipricunuştearea/ anularea, tu işita anlui ţi tricu, a alidzerloru prezidinţiali ditu România ţi u feaţi Curtea Constituţională (CCR).
Pritu urminiili/recomandărli ngrãpsiti sã spuni că unã ahtari apofasi nu lipseaşti s’aibã la thimelliu orlea-zorlea maş informaţii clasificati, cari nu asiguripsescu unã transparenţã anãnghisitã, s’clleamã, lipseaşti sã spunã salami cãlcãrli a nomlui şi lucãrli cãndãsitoari/ dovedzli.
Experţãlli independenţã tru ndreptu constituţionalu nica spunu că scutearea tu videalã a cãlcãloru di nom pritu campanii online şi pritu suţialu media easti zorlea s’hibã aprukeatã.
Tru bitisitã, Comisia di Veneţia nu ş-llia borgea axizitã tra şi spunã minduita ti apofasea a CCR tu ligãturã cu anularea/ nipricãnuştearea alidzerloru prezidenţiali.
Bucureşti, partiili parlamentari ditu opoziţie – AUR, USR, POT – apãndãsirã unã-ş-unã şi spusirã neisi, limbidu easti cã, organlu consultativu a Consiliului ali Ivropã pricãnoaşti şi aproaki cã apofasea a Curtillei fu paranomu şi cu nitiñiseari.
Aţelu di ma ninti ministru ali Justiţie tru un Executiv PSD (ţi easti şi adzã la guvernari, deadunu cu PNL şi UDMR), Tudorel Toader spuni, ama, că experţãlli di Veneţia spusirã maş opinii/ maş a loru mindueri, s’clleamã nu spusirã, nu loarã unã apofasi, a deapoa urminiili a loru nu lipseaşti orlea-zorlea s’hibã tiñisiti . El pricãnoaşti, ama, că, di arada, vãsiliili membri ali Uniuni Ivrupeanã adoptă/ aproaki ş’bagã tu lucru urminiili dimãndati, tra s’tiñiseascã stanardili a statlui di dreptu.
Organizat tu vadelu apufusitu, tru 24 di brumaru 2024, protlu tur a prezidinţialiloru tu ahurhitã fu aprukeatu/ validatu di CCR. Cama deapoa, pi thimellilu a documentilor ţi li-ari loatã di la Consiliul Suprem di Apărari a Vãsiliillei (CSAT), idyea Curti adusi dininti ca ti provã mintearea a unlui aşi numãsitu actoru statalu şi apufusi nipricunuştearea/anularea trã tutu proţeslu electoralu ti alidzearea prezidentului. Ti doilu turu, ţi eara bãgatu tu planu s’hibã ţãnutu tu 8-li di andreu lipsea s’hibã tu antriţeari naţionalistulu independentu Călin Georgescu, stipsitu cã ari ligãturi icã spuni tiñii ti Rusia putinistă, şi lidera USR, pro-ivrupeana Elena Lasconi.
Tru diaspora, iu secţiili di votari ti turlu apufusitoru/ decisiv eara dişcllisi nica ditu 6 di andreu, avea votată, dzãţ di ñilli di români până cându CCR apufusi niaprukearea/ invalidarea scrutinlui. Hãrgili a aţiloru alidzeri niaprukeati/ invalidati suntu di aproapea 1,4 miliardi di lei (s’clleamã aproapea 280 di miliuñi di ivradz), tru unã vãsilie tru cari, spunu analiştilli, guvernanţãlli tamamu ţi apufusirã meatri serti ti apridunarea hãrgiloru publiţi, lucru ţi adusi mutarea capu a sindicaliştiloru.
Tu 21-li di andreu, a prezidentului ţi eara pi ipotisi, Klaus Iohannis, ãlli si bitisea doilu şi aţelu ditu soni mandatu prezidinţialu di ţinţi añi ti cari-lli dãdea ndreptu Constituţia, ama şidearea la Prezidenţille ãlli fu prilundzitã pãnu di alidzearea unlui nãu capu a cratlui, ţi lipsea s’hibã vulusitã/ validatã di CCR.
Nãulu scrutinu prezidenţialu easti bãgatu tu planu s’hibã tãnutu, tu 4-li di Maiu protlu tur şi tru 18-li di Maiu doilu turu. Până atumţea, isapea a cercetãtorloru soţiologhiţi, spuni cã pistipsearea româñilor tru instituţiili interni şi-n personajili cari lucreadzã tu eali agiumsi tu nai ñica scarã.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
