Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Di la DZuua Marinâl’ei la importanţa a Amarilei Laie

În premieră, DZuua a Marinâl’ei Română fu marcată tru câsâbadz portu di la Marea Laie şi Dunăre, ninca şi în Bucureşti, pi laculu Herăstrău din parcul ţe poartă, tora, numa a ultimului suveran a ţarâlei, regele Mihai. Un spectacol grandios avu loc la Constanţa, ţel mai marile port maritim a Româniilei, la care au asistată m’il’e di localniţ (din localitate) şi turişti. Fu prezentu şi preşedintele a ţarâlei. Klaus Iohannis îl’i felicită pi marinari şi declară că România nu poate fi cu diadever un actor reghional relevantu şi un stat puternic fără ună armată puternică, care să cuprindă Forţe Navale dotate cu tehnică militară modernă, ghine pregătite şi instruite, capabile să facă faţă cu succes, să hibă izote dinintea a iţe provocări. Asistăm — spuse preşedintele – la formarea unui nou peisaj geostrategic, a cui evoluţie easte greu trâ prevideare sau anticipare. România rămâne, ama, – are continuată el – ună oază di stabilitate în zonă şi un furnizor reghional di securitate. Sunt avantaje reale care decurg di-tru aestu statut, consiideră Klaus Iohannis: Easte fundamental să avem capacitatea, ama şi înţelepciunea/mintimineaţa să nâ ufilisim atuurile tra să nă consolidăm poziţia di membru NATO importantu şi di partener strateghic credibil a Statilor Unite ale Americă”. Preşedintile pledă/zburâ în favoarea a faţirlei mai sânâtoasă a cooperaril’ei internaţională, ca soluţie a consolidaril’ei a li pace şi securitate globală. În opinia lui, accentul pi dimensiunea economică a liştei cooperare poate sa aducă beneficii a ţărilor din sud-estul a Europâlei, precum/ninca şi a altor state interesate. Di aorm’ia că — aduse aminte Iohannis – Marea Laie contiinuă să reprezintă ună apunte importantă di legătură anamisa di Europa, Orientul di M’iolgica şi Asia Chentrală, cu posibilitatea valorificaril’ei a li Dunăre dreptu coridor natural di tranzit întră Europa Centrală, Marea Baltică şi spre Marea Mediterană. Fără minimalizare dimensiunea militară şi de securitate geostrateghică a luştui spaţiu, analistul de politică externă Ştefan Popescu, invitat la postul public, exish’isi cum poate să devină România un actor importantu la Marea Laie. Ştefan Popescu: Tra să avem cu diadever ună politică la Marea Laie prinde/acaţă loc să nâ minduim la Portul Constanţa, care easte ţel mai mare din Marea Neagră. Prinde să nâ minduim la flota noastră civilă, care easte sublimă, ama easte elipse acutotalui. Ama, tra să hibă un actor axi trâi loare tru isape la nivel reghional, România lipseaşte să îşi dezvoltă cu diadever ună politică la Marea Laie, şi aesta, ştiţ, nu para mai sta în conştiinţa noastră. Sănătatea unui organismu nu si bazeadză maşi pi armată; se bazeadză şi pe ună societate puternică, sănătoasă, pe ună economie puternică, care poate să si exportă, şi pe ună cultură care easte ună forţă di atracţie în reghiune.” În registru militar, ministrulu a Apărarilei, Mihai Fifor, prezentu şi el la manifestările di la Constanţa, are anunţată că septămâna v’initoare executivulu va aprobă derularea achiziţiilor/acumpârarilor a sistemului di instalaţii mobile di lansare di rachete antinavă, bateriile di coastă care va facă întreagă amprenta di securitate navală a Româniilei.

Di la DZuua Marinâl’ei la importanţa a Amarilei Laie
Di la DZuua Marinâl’ei la importanţa a Amarilei Laie

, 16.08.2018, 21:07

În premieră, DZuua a Marinâl’ei Română fu marcată tru câsâbadz portu di la Marea Laie şi Dunăre, ninca şi în Bucureşti, pi laculu Herăstrău din parcul ţe poartă, tora, numa a ultimului suveran a ţarâlei, regele Mihai. Un spectacol grandios avu loc la Constanţa, ţel mai marile port maritim a Româniilei, la care au asistată m’il’e di localniţ (din localitate) şi turişti. Fu prezentu şi preşedintele a ţarâlei. Klaus Iohannis îl’i felicită pi marinari şi declară că România nu poate fi cu diadever un actor reghional relevantu şi un stat puternic fără ună armată puternică, care să cuprindă Forţe Navale dotate cu tehnică militară modernă, ghine pregătite şi instruite, capabile să facă faţă cu succes, să hibă izote dinintea a iţe provocări. Asistăm — spuse preşedintele – la formarea unui nou peisaj geostrategic, a cui evoluţie easte greu trâ prevideare sau anticipare. România rămâne, ama, – are continuată el – ună oază di stabilitate în zonă şi un furnizor reghional di securitate. Sunt avantaje reale care decurg di-tru aestu statut, consiideră Klaus Iohannis: Easte fundamental să avem capacitatea, ama şi înţelepciunea/mintimineaţa să nâ ufilisim atuurile tra să nă consolidăm poziţia di membru NATO importantu şi di partener strateghic credibil a Statilor Unite ale Americă”. Preşedintile pledă/zburâ în favoarea a faţirlei mai sânâtoasă a cooperaril’ei internaţională, ca soluţie a consolidaril’ei a li pace şi securitate globală. În opinia lui, accentul pi dimensiunea economică a liştei cooperare poate sa aducă beneficii a ţărilor din sud-estul a Europâlei, precum/ninca şi a altor state interesate. Di aorm’ia că — aduse aminte Iohannis – Marea Laie contiinuă să reprezintă ună apunte importantă di legătură anamisa di Europa, Orientul di M’iolgica şi Asia Chentrală, cu posibilitatea valorificaril’ei a li Dunăre dreptu coridor natural di tranzit întră Europa Centrală, Marea Baltică şi spre Marea Mediterană. Fără minimalizare dimensiunea militară şi de securitate geostrateghică a luştui spaţiu, analistul de politică externă Ştefan Popescu, invitat la postul public, exish’isi cum poate să devină România un actor importantu la Marea Laie. Ştefan Popescu: Tra să avem cu diadever ună politică la Marea Laie prinde/acaţă loc să nâ minduim la Portul Constanţa, care easte ţel mai mare din Marea Neagră. Prinde să nâ minduim la flota noastră civilă, care easte sublimă, ama easte elipse acutotalui. Ama, tra să hibă un actor axi trâi loare tru isape la nivel reghional, România lipseaşte să îşi dezvoltă cu diadever ună politică la Marea Laie, şi aesta, ştiţ, nu para mai sta în conştiinţa noastră. Sănătatea unui organismu nu si bazeadză maşi pi armată; se bazeadză şi pe ună societate puternică, sănătoasă, pe ună economie puternică, care poate să si exportă, şi pe ună cultură care easte ună forţă di atracţie în reghiune.” În registru militar, ministrulu a Apărarilei, Mihai Fifor, prezentu şi el la manifestările di la Constanţa, are anunţată că septămâna v’initoare executivulu va aprobă derularea achiziţiilor/acumpârarilor a sistemului di instalaţii mobile di lansare di rachete antinavă, bateriile di coastă care va facă întreagă amprenta di securitate navală a Româniilei.


Autor: Ştefan Stoica


Armânipsire: Hristu Steriu

Foto: Mediamodifier / pixabay.com
Actualitati Wednesday, 04 March 2026

Prognoza BERD

Banca Evropeanâ ti Reconstrucţie şi Dezvoltari (BERD) alâxi pi scâdeari la 1,2% prognoza di crişteari ali icunumie româneascâ ti 2026,...

Prognoza BERD
Потребление в Румынии растет
Actualitati Wednesday, 04 March 2026

România, nai ma marea inflaţie ditu UI

România ari ma largu nai ma marea ratâ a inflațillei ditu UI, cu unâ crișteari a pâhadzlor di 8,5% tu meslu yinaru 2026, anda inflația la...

România, nai ma marea inflaţie ditu UI
Foto: fFlorin Ghioca - Theatre Photographer)
Actualitati Wednesday, 04 March 2026

România, oaspi di tiñie la Pânâyirlu di Carti di Frankfurt 2028

România va ș-aspunâ, tu kirolu 11 și 15 di sumedru 2028, literatura şi, di arada, cultura, ca oaspi di tiñie la 80-a ediţie a Pânâyirlui...

România, oaspi di tiñie la Pânâyirlu di Carti di Frankfurt 2028
Foto: romania-actualitati.ro
Actualitati Tuesday, 03 March 2026

BNR țâni toclu di politicâ monetarâ

Rata di cathi anu ali inflaţiei va sâ scadâ ma largu pri ayalea tu protlu trimestru ditu 2026, iara tu trimestrul ți yini va s-aibâ unâ...

BNR țâni toclu di politicâ monetarâ
Actualitati Tuesday, 03 March 2026

Prezidentul ali Românie Nicușor Dan, tu studioulu Radio România Actualităț

„Easti tu sinferlu ali Românie s-llea parti, tu thesea di observator, la Consiliul ti Irini. Lom parti la aestâ iniţiativâ, ți-și pripuni...

Prezidentul ali Românie Nicușor Dan, tu studioulu Radio România Actualităț
Actualitati Tuesday, 03 March 2026

Comisarlu ivropean ti giustiţie, Bucureşti

Comisarlu ivropean ti dimucraţie şi giustiţie, Michael McGrath, s-adună cu șefanlu ali chivernisi di Bucureşti, Ilie Bolojan, tu arada ali unâ...

Comisarlu ivropean ti giustiţie, Bucureşti
Actualitati Monday, 09 February 2026

Chivernisea ș-llea diznău borgea

Mirachea ali chivernisi ta sâ-și llea borgea tu parlamentu tu 29 di yinaru tu ți mutreaști proiectul ti reforma ali administraţie publicâ,...

Chivernisea ș-llea diznău borgea
Actualitati Monday, 09 February 2026

Uniunea Ivropeanâ s-coordoneadzâ

Tu unâ hopâ greauâ di tensiuni cu Washington-lu, liderilli a vâsiliilor membri ditu Uniunea Ivropeanâ, adunaț, gioi, tu un Consiliu...

Uniunea Ivropeanâ s-coordoneadzâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company