Eveniment Top

Scandal de pedofilie in poliţia română

România Internațional, 14.01.2018, 19:00

Un poliţistu de la Brigada Rutieră ţi agresă sexual doi minori într-un cartier bucureştean provocă un scandal de proporţii în România şi trundui serios Poliţia şi Ministerul de Interne. Ministrul di resortu, Carmen Dan, acuză conduţerea a Poliţil’ei di elipse di reacţie şi de insuficiente explicaţii publiţe în dosar. Ea preciză că se impune demisia mai multor şefi din cadrul a Poliţil’ei Română, după ţi si confirmă că agresorulu lucra din 2010 în Poliţie, perioadă în care li tricu ghine toati testile psihologhiţe fapte. Carmen Dan spuse că poliţia prinde/acaţă loc să hibă reformată şi că easte nevol’ie de ună verificare psihologhică serioasă a angajaţâlor din sistemul de siguranţă publică. Premierulu Mihai Tudose si opuse misurilor adoptate de ministrul de interne şi îl’i câftă, mai mult sau mai puţin directu, demisia. Poliţistul acuzat de agresarea sexuală a cilimean’ilor fu arestat preventiv trâ 30 de dzâle. Cazulu fu preluat de Parchetulu Gheneral, care anunţăă că cercetează si alte dosare mutrinda posibile infracţiun’i de agresiune sexuală comise de tot aţel poliţist nincă di-tru 2009. Revoltată, ună parte a opinil’ei publică creade că superioril’i a lui li au anvâlită lucrile.

Disensiun’i/mâcâturi în Guvernul a Româniil’ei

Scandalul a poliţistului pedofil are creată disensiun’i în interiorulu a guvernului di chentru-stânga, de la Bucuresti. Primulu ministru are declarată că şi-are dor trâ un altu titular în loculu a ministrului de interne Carmen Dan, pe care u acuză că lu-are arâsă/minciunată. În replică, aeasta afiirmă că niţe zbor de aşa ţeva. Iar în ţe mutreaşte demisia l’ei, Carmen Dan feaţe precizarea că executivulu easte unulu politic, miniştril’i sunt nominalizaţ şi validaţ în forurile statutare a partidelor din coaliţie şi tot aclo se aproobă retradzerea lor din Guvernu. Disensiunile dintră premier şi ministrul de Interne, susţânută trâ aestă funcţie de liderulu a social-democraţâlor Liviu Dragnea, accentueadză şi mai multu ideea a existenţâl’ei a unor tensiun’i la cipit în PSD, principala componenta a coaliţil’ei la guvernare. Negate de cătră ţel’i vizaţâl’i, aeste tensiun’i transpar/si ved inclusiv di-tru elipsea de susţânere din partea lliderului social-democrat trâ ideea de restructurare a Executivului, avansată, recentu, de premier. Ună decizie tru aest sensu lipsea să hibă loată la bitisita mesului, în cadrul a unui nou Comitet Executiv.

Misuri de politică monetară anunţate de BNR

Banca Naţională a Româniil’ei are majorată, de la 1,75 la 2%, rata a tocului de politică monetară, utilizată în principalile a l’ei operaţiun’i de pâzare, după aproapea trei an’i în care fu nealâxită. Banca Chentrală u lo aestă decizie după ţe lo în calcul faptul că inflaţia aliină/creaşte într-un ritmu accelerat, ama şi că România are un nivel multu mare a creaşteril’ei economică, determinat într-ună proporţie multu mare de consum. Guvernatorulu BNR, Mugur Isărescu, precizăă că ună majorare a tocului cl’eaie nu implică neapărat ună mărire a ROBOR, indice în funcţie de care sunt calculate tocurile la majoritatea creditelor în lei. Mugur Isărescu dzâse: “Aestă majorare a ratâl’ei a tocului nu înseamnă ea işişi că va să se majoreadză rata ROBOR pe baza cure se calculeadză toculu la creditele în lei acordate a populaţil’ei. Si poate ca efectul în pâzare să hibă nâheam altâ turlie. Cum ţi s-hibă, noi nu videm minări ample a tocurilor, sub niţe ună formă.” BNR mai decise ţânirea cum suntu a nivelurilor actuale a ratelor a rezervelor minime obligatorii aplicabile a pasivelor în lei şi în valută a instituţiilor de credit. De altă parte, Mugur Isărescu anunţăă că, în primăveară, Banca Chentrala si poate să l’ia misuri de restricţionare a creditaril’ei a li populaţie. La bitisita mesului noiembrie 2017, românil’i avea restanţe de 5,46 miliarde de lei (1,17 miliarde euro) la creditele în moneda naţională şi de 6,25 miliarde lei (1,34 miliarde euro) la împrumuturile în valută.

Vizita ministrului român de externe, Teodor Meleşcanu în Ucraina

Şefulu a diplomaţiil’ei română, Teodor Meleşcanu, şi omologulu a lui de la Kiev, Pavlo Klimkin, au convenită, gioi, la Cernăuţi (vestul a Ucrainâl’ei), arhiusirea a negocierilor trâ ligarea unui protocol mutrinda bâgarea ru practichie a nauăl’ei Leadze a li Educaţie din Ucraina, care să garanteadză îndreptul a membrilor a li comunitate românească de înviţare în limba maternă. Teodor Meleşcanu spuse: “Avem convenită împreună cu domnul Klimkin să dişcl’idem şi să încl’idem cât mai rapid negocierile trâ elaborarea unui documentu comun de colaborare, un protocol referitor la temele ligate de aplicarea leadzil’ei a li educaţie şi mai ales de dezvoltarea ulterioară a leghislaţiilor secundare, însoţât probabil şi de un program care urmeadză să hibă elaborat şi prezentat de cătră ministerele a educaţil’ei din Ucraina şi din România şi care să aibă nişte pruvideri foarte clare în legătură cu garantarea reciprocă a îndrepturilor lingvistiţe a minorităţâlor naţionale înrudite/di ună soie di gh’enos di pi teritoriile a ţilor doauă state”. Meleşcanu spus că Bucureştiul are să îşi menţine gâilipsirea până va să se află ună soluţie realistă, di aform’ie că actul normativ are un impactu negativ asupra îndreptului la educaţie a minoritatil’ei română din Ucraina. Cu arastea vizitâl’ei, Meleşcanu si adunăă cu reprezentanţâl’i a minoritatil’ei română din reghiunea Cernăuţi, are participată la cheremonia de inaugurare a unei şcoală cu predarea înviţămintului în limba română din localitatea Iordăneşti şi are vizitată un liceu cu predare în limba română. El anunţăă că Guvernul de la Bucureşti intentioneadză să acordă burse a elevilor român’i din Ucraina cu rezultate ahoria la învitătură, iar profesoril’i va poată să se recaliifică în ţară Bucureştiul urmânda să initiadză un ahtare demersu. Meleşcanu mai spuse că anulu aestu va hibă dişcl’ise doauă nale puncte de treaţere a frontierâl’ei întră România şi Ucraina.

Autor: Andrea Bojoi

Armânipsire: Hristu Steriu