Eveniment Top

La Londra si scrie istorie

Roxana Vasile, 05.05.2023, 22:44

6 mai 2023 iintră în istorie ca dzuuă a încurunaril’ei, la Londra, a Regelui Charles al III-lea şi a Reginălei Camilla. Capitala britanică si indreapse cu mare harauă, pi tot parcursul a siptămânălei, tră cheremoniile/arădzâle di ază, urmărite di dzăţ di milioane di oamen’i din întreaga lume. Inclusiv membril’i a familil’ei regală britanică au participată la ună repetiţie în catedrala Westminster Abbey ! Sute di şefi di stat — inclusiv președintile a Româniilei, Klaus Iohannis, regi şi regine di pi întreg mapamondul şi-anunţară participarea la sărbătoarea plasată sum spectrul a unor misuri di securitate speciale. Reprezentanţâl’i a familil’ei regală a Româniilei — custodile a coroanălei, Margareta, şi Principele Consortu, Radu — agiumsiră gioi dicseară la Londra tră cheremoniile a încoronarile. Uidisit a Casălei Regală, tru aţel’i 157 di an’i di existenţă ali Familie Regală a Româniilei, ligătura cu Familia Regală a Marilei Britanie fu constantă, bazată pi admiraţie, afecţiune şi tim’ie/respectu, ahât în dimensiunea lei oficială, cât şi familială. Aestua easte al treilea evenimentu di mare fastu din Marea Britanie în mai puţân di un an, după Jubileulu di Platină a Reginălei Elisabeta a II-a tru cirişar anulu trecut, urmat, în agheazmăciune/septembriu, di înmormintarea a suveranălei. Încoronarea di ază a Regelui Charles al III-lea are scupolu să marcheadză noaua domnil’e, arhiusită de facto imediat după moartea a mamă-sai.

Agiutor european pentru agricultori

Comisia Europeană are adoptată, marţă, misuri preventive excepţionale şi temporare mutrinda importul di produse agricole provenite din Ucraina. Mai precis, până pi 5 cirişar/iuniu, grânul, misurlu/calămbuchilu, rapiţa şi seminţăle di floarea-soarelui ucraineane pot să continuă să circule liber în toate statile membre a Uniunilei, cu excepţia Româniilei, Bulgaril’ei, Ungaril’ei, Polonilei şi Slovachilei, pri iu produsile pot maşi să tranziteadză. Aeste misuri fură completate cu un al doilea pachet di agiutor financiar tră fermieril’i di aţeale ţinţe state, puternic afectaț/zim’isiţ de importul fără taxe a cerealilor ieftine din Ucraina. România va aproache aproapea 30 di milioane di euro, care si adavgă a altor 10 milioane aprobate di Comisia Europeană. Tot siptămâna aesta, Guvernul român aprobăă plata a hărgilor di cazare pi proţăl’i trei meşi a anului tră refugiaţăl’i din Ucraina. Aestea însumeadză piste 100 di milioane di euro şi va hibă achitate integral din bugetulu naţional, urmânda ca, di veară, sumile di păradz hibă completate cu fonduri di la Uniunea Europeană. Piste 4 milioane di ucraineni tricură prin România di la arhiusita a agresiunile militară ruse şi aproapea 100 di mil’e au rămasă pi teritoriul a ţarălei.

Rezerva di valută a României, pi creaștere

Banca Naţională a Româniilei are acumulată ună rezervă-recordu di valută, di piste 53 de miliarde di euro, la bitisita mesului trecut — si anunțăă, siptămâna aesta, la București. Faţă di marţu, creaşterea easte di 112 milioane di euro. Nivelul a rezervălei di malămă/aur si menţănuu la 103,6 tone, ahtare turlie că, rezervile internaţionale a Româniilei – valută plus aur – si aproache tot mai multu di valoarea di 60 di miliarde di euro, un recordu în istoria Româniilei. Analiști economiţ spun că tendinţa di creaştere si feaţe/si datoraează în mare parte di la/a intrărilor di fonduri europene, ţea ţe poate să înseamnă că păradzăl’i europeani nu si consumă în economie. Totunăoară, ună rezervă valutară mare dă încreadere a investitorilor.

“Casa verde fotovoltaiţe” 2023 la start

Pi 2 mai, în România arhiusi “Casa vearde fotovoltaiţe 2023”. Prima fază easte destinată a li înscriere în program a firmilor şi a instalatorilor care monteadză ahtări sisteme alternative di energhie vearde. Ulterior/ma amânat, lipseaşte să arhiusească procedurile și tră persoanile care vor să beneficiadză di aţel’i maximum 20 m’il’e di lei (4 m’il’e di euro) di la Stat tra să-și instaleadză panouri fotovoltaiţe cu ună puteare di minimum 3 kWh. Bugetulu alocat easte di 2 miliarde di lei (500 di milioane di euro), păradz necesari tră 100.000 di beneficiari. Prin instalarea a sistemilor fotovoltaiţe, ţel’i ţi au dor tră aestu lucru pot să-şi acoapiră necesarulu di consum, ama şi să livreadză surplusulu di energhie în reţeaua naţională.

1 Mai, la munte și la mare

Sute di m’il’e di român’i au aleaptă, tră minivacanţa di 1 Mai, litoralul la Marea Nagră, Delta Dunăril’ei, stațiun’ile montane i locurile înverdzâte tamam bune tră un picnic în familie extinsă. Malul a maril’ei fu, ama, de diparte principala atracţie. Festivalurile di muzică și ziafeţ în aer liber, foarte numiroase, si țănură zingir.

Autor: Rozana Vasile

Armânipsire: Hristu Steriu