Evenimentili a anlui ţi tricu

2013 fu anlu tu cari lumea, nica aguditâ di criza icunumicâ şi finanţiarâ, ş-pitricu tutâ atenţia câtâ bitisearea a polimlor dit vâsâliili arabi, ama ş-pi împrustarea a unitatâl’ei mutrinda diversitatea la nivelu a mărilor organizaţii. Fu un an di confirmari, tu alidzeri, a valorilor a nai ma mărilor lideri mondiali, ama şi unlu di dispârţari greau di niscântâ dit ei.

România Internațional, 28.12.2013, 11:03

Uniunea Evropeana ş-criscu, tu 2013, numirlu a membrilor la 28, dupu ţi u apruchie pi Croaţia, aţea di ninti republicâ iugoslavâ, cari lipsi s-treacâ greali criterii di intrari — tu un proces cari ţânu dzaţi an’i. Duţearea ninti aliştei crişteari asparsi tuti giudicărli di turlii euroscepticâ, şi s-arată di mari simasii şi ti duţerea ninti a alâxerilor di tuti turlii dit Evropa Centralâ şi di Estu. Calendarlu european mutreaşti, pi lungu chiro, şi Ucraina, Moldova icâ Georgia, vâsâlii aflati la-ndoi paşi sâ simneadzâ Acordurili di Asocieri şi di Libir Schimbu cu Bruxelles. Proceslu s-aspuni mulu greu, maxus ti Ucraina, aţea di ninti republicâ sovieticâ cari s-alumtă, tu inşita al Brumar, cu protesti mări di partea a poplui — ahurhit ti furn’iea catadisâl’ei fara di timel’iu a liderilor politiţ di Kiev, cari penduleadzâ întrâ Estu si Vestu, câ ţe vor s-armânâ niham şi tu umbra ali Moscovâ, Arusii. Unâ yinitoari Evropâ cu tuti vâsâliili deadun cari s-li aibâ şi pi Moldova şi pi Ucraina poati s-andreagâ şi problema a regiunâl’ei ayoriea Transnistria; negocierili moldo-ruso-ucraineni mutrinda statutlu a ei giuridic şidzurâ pi loc tu 2013.

Cama mări şi cama lai andricra di încâcerli amurţâti dit Evropa, ti polimli dit Africa şi Asia, tu 2013, s-dusirâ câtâ-nclo energii diplomatiţi susto ti dânâsearea a lor. Dupu ahurhearea a polimlui ţivil di Sirii, tora ayoniea, cu trei an’I nâinti, prezidentul Bashar al Assad agiunsi unlu dit eroii negativi a Primvearâl’ei Arabâ. A regimlui a lui îi si adusi câbati, tu Augustu, ti ataclu di turlii chimicâ ţi fu aproapea di Damasc, iu murirâ suti di oamin’i. Unâ achicâseari ruso-americanâ mutrinda aspârdzearea a arsenalului chimic sirian pânâ la giumitatea a anlui 2014 deadi n-anâparti amenintarea a unâl’ei agudeari americanâ. Polimlu armat dintrâ opozitii şi guvernul di Damasc dusi, uidisit cu datili ONU, la moartea a cama di unâ sutâ di n’ii di sirien’i. Tu Egiptu, armata lu scoasi di la putari, la maşi un an di la intrarea pi ipotisi, pi islamistul Mohamed Morsi, protlu prezidentu egiptean aleptu tu unâ turlii democraticâ. Vâsâlia tricu prit un val di reprimări sândzâroasi, iu s-vâtâmarâ suti di oamin’I, iara unâ nău Nom di Timel’iu va s-creascâ rolu politic a armatâl’ei. Procesi idyea di angrâpseari a năului Nom di Timel’iu – democratiţi – furâ şi Tunisia şi Yemen, vâsâlii arabi iu s-manifestâ separatismul, câftărli di autonomii şi terorismul sum simnâtura Al-Qaida. Tu Brumar 2013, diplomaţia internaţionalâ avu un mari sucţes, amintâ s-convingâ Iranlu s-simneadzâ cu mărli puteri un acordu isturic mutrinda limitarea a programlui nuclear, iara ea va s-agiutâ prit n’icşurarea a pideapsilor icunumiţi bâgati tu practico ti aestâ vâsâlii.

Zburâm iara la criza icunumicâ di lumi. Agiunsâ dit SUA, cu şasi an’I nâinti, ea avu un efectu multu lai ti baia icunumii europeani. Gârţia fu unâ dit vâsâliili nai ma asparti şi inşearea a ei dit zona euro fu zburâtâ cu mari gaile. Dupu ma multi ampârmuturi internationali şi dupu un greu program di austeritati, anlu s-bitiseaşti, ama, cu inearea nâpoi a greţlot, niham câtâ niham, ningâ vâsâliili ţi suntu cama pi cicioari. Şi viţina a greţlor, Cipru, fu anlu aestu, la limita a falimentului, câ ţe nu amintă ş-pâlteascâ tuti borgili. Insula mediteraneanâ agiunsi prota vâsâlii cari bâgă tu practico nomuri di vigl’iari a capitalului ta s-nu s-agiungâ la câdearea a sectorlui bancar şi ta s-li’a un pachet di andrupari finaţiarâ externâ di 10 miliardi di euro. Nu putem s-încl’idem aestâ moaubeti fârâ s-zburâm şi ti compromislu bugetar apruchiat, tu Sumedru, di Congreslu American şi cari dânâsi unâ paralizii di 16 dzâli a statului federal, ama şi ti gailelu di pi pâzărli finanţiari mondiali cari imnâ pi prinţiplu a vasilor comunicanti.

Evenimentili suntu n’iezlu a energiilor umani cari sculpteadzâ societatli cumândisiti di lideri. 2013 fu anlu a amintarâl’ei, a relansarâl’ei, ama şi a moartâl’ei a nâscânţor mări lideri di lumi. Nai ma cânâscutlu om di pi Terra, Barack Obama, fu bâgat disnău, pi 20 Yinaru, tu ipotisea di prezidentu ali SUA, armânândalui la cumândissearea a Casâl’ei Albâ ti nica patru an’i. Tu Evropa, german’ii u aleapsirâ iara pi conservatoarea Angela Merkel ti ipotisea di cancelar, aestu lucru spunândalui stabilitatea politicâ a nai ma vârtoslui stat european. Năi prezidenţâ ari, dit 2013, Iranul, Venezuela şi Egiptul, iara Olanda ;i Belgia au năi monarhi. Nâ dispârţâm, cu greu, estan, di Margaret Thatcher, “mul’iarea di hier” ali Marii Britanii si di Nelson Mandela, protlu prezidentu lai ali Africâ di Sud. Fu un an di alâxeri niaştiptati si la Vatican, iu Benedict al XVI-lea si-hâbârisi inşearea dit scamnul papal, pi cari şeadi tora un argentinian, Papa Francisc. Personalitatea aluştui feaţi ca publicaţia Time sa-lu desemneadzâ “Omlu a Anlui.” Tu unâ lumi ţi easti tut ma largu di religii, revista americana dzâţi că năulu papâ alâxi minduita mutrinda Bâsearica,