Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Evenimentili a anlui ţi tricu

2013 fu anlu tu cari lumea, nica aguditâ di criza icunumicâ şi finanţiarâ, ş-pitricu tutâ atenţia câtâ bitisearea a polimlor dit vâsâliili arabi, ama ş-pi împrustarea a unitatâl’ei mutrinda diversitatea la nivelu a mărilor organizaţii. Fu un an di confirmari, tu alidzeri, a valorilor a nai ma mărilor lideri mondiali, ama şi unlu di dispârţari greau di niscântâ dit ei.

Evenimentili a anlui ţi tricu
Evenimentili a anlui ţi tricu

, 28.12.2013, 11:03


Uniunea Evropeana ş-criscu, tu 2013, numirlu a membrilor la 28, dupu ţi u apruchie pi Croaţia, aţea di ninti republicâ iugoslavâ, cari lipsi s-treacâ greali criterii di intrari — tu un proces cari ţânu dzaţi an’i. Duţearea ninti aliştei crişteari asparsi tuti giudicărli di turlii euroscepticâ, şi s-arată di mari simasii şi ti duţerea ninti a alâxerilor di tuti turlii dit Evropa Centralâ şi di Estu. Calendarlu european mutreaşti, pi lungu chiro, şi Ucraina, Moldova icâ Georgia, vâsâlii aflati la-ndoi paşi sâ simneadzâ Acordurili di Asocieri şi di Libir Schimbu cu Bruxelles. Proceslu s-aspuni mulu greu, maxus ti Ucraina, aţea di ninti republicâ sovieticâ cari s-alumtă, tu inşita al Brumar, cu protesti mări di partea a poplui — ahurhit ti furn’iea catadisâl’ei fara di timel’iu a liderilor politiţ di Kiev, cari penduleadzâ întrâ Estu si Vestu, câ ţe vor s-armânâ niham şi tu umbra ali Moscovâ, Arusii. Unâ yinitoari Evropâ cu tuti vâsâliili deadun cari s-li aibâ şi pi Moldova şi pi Ucraina poati s-andreagâ şi problema a regiunâl’ei ayoriea Transnistria; negocierili moldo-ruso-ucraineni mutrinda statutlu a ei giuridic şidzurâ pi loc tu 2013.


Cama mări şi cama lai andricra di încâcerli amurţâti dit Evropa, ti polimli dit Africa şi Asia, tu 2013, s-dusirâ câtâ-nclo energii diplomatiţi susto ti dânâsearea a lor. Dupu ahurhearea a polimlui ţivil di Sirii, tora ayoniea, cu trei an’I nâinti, prezidentul Bashar al Assad agiunsi unlu dit eroii negativi a Primvearâl’ei Arabâ. A regimlui a lui îi si adusi câbati, tu Augustu, ti ataclu di turlii chimicâ ţi fu aproapea di Damasc, iu murirâ suti di oamin’i. Unâ achicâseari ruso-americanâ mutrinda aspârdzearea a arsenalului chimic sirian pânâ la giumitatea a anlui 2014 deadi n-anâparti amenintarea a unâl’ei agudeari americanâ. Polimlu armat dintrâ opozitii şi guvernul di Damasc dusi, uidisit cu datili ONU, la moartea a cama di unâ sutâ di n’ii di sirien’i. Tu Egiptu, armata lu scoasi di la putari, la maşi un an di la intrarea pi ipotisi, pi islamistul Mohamed Morsi, protlu prezidentu egiptean aleptu tu unâ turlii democraticâ. Vâsâlia tricu prit un val di reprimări sândzâroasi, iu s-vâtâmarâ suti di oamin’I, iara unâ nău Nom di Timel’iu va s-creascâ rolu politic a armatâl’ei. Procesi idyea di angrâpseari a năului Nom di Timel’iu – democratiţi – furâ şi Tunisia şi Yemen, vâsâlii arabi iu s-manifestâ separatismul, câftărli di autonomii şi terorismul sum simnâtura Al-Qaida. Tu Brumar 2013, diplomaţia internaţionalâ avu un mari sucţes, amintâ s-convingâ Iranlu s-simneadzâ cu mărli puteri un acordu isturic mutrinda limitarea a programlui nuclear, iara ea va s-agiutâ prit n’icşurarea a pideapsilor icunumiţi bâgati tu practico ti aestâ vâsâlii.


Zburâm iara la criza icunumicâ di lumi. Agiunsâ dit SUA, cu şasi an’I nâinti, ea avu un efectu multu lai ti baia icunumii europeani. Gârţia fu unâ dit vâsâliili nai ma asparti şi inşearea a ei dit zona euro fu zburâtâ cu mari gaile. Dupu ma multi ampârmuturi internationali şi dupu un greu program di austeritati, anlu s-bitiseaşti, ama, cu inearea nâpoi a greţlot, niham câtâ niham, ningâ vâsâliili ţi suntu cama pi cicioari. Şi viţina a greţlor, Cipru, fu anlu aestu, la limita a falimentului, câ ţe nu amintă ş-pâlteascâ tuti borgili. Insula mediteraneanâ agiunsi prota vâsâlii cari bâgă tu practico nomuri di vigl’iari a capitalului ta s-nu s-agiungâ la câdearea a sectorlui bancar şi ta s-li’a un pachet di andrupari finaţiarâ externâ di 10 miliardi di euro. Nu putem s-încl’idem aestâ moaubeti fârâ s-zburâm şi ti compromislu bugetar apruchiat, tu Sumedru, di Congreslu American şi cari dânâsi unâ paralizii di 16 dzâli a statului federal, ama şi ti gailelu di pi pâzărli finanţiari mondiali cari imnâ pi prinţiplu a vasilor comunicanti.


Evenimentili suntu n’iezlu a energiilor umani cari sculpteadzâ societatli cumândisiti di lideri. 2013 fu anlu a amintarâl’ei, a relansarâl’ei, ama şi a moartâl’ei a nâscânţor mări lideri di lumi. Nai ma cânâscutlu om di pi Terra, Barack Obama, fu bâgat disnău, pi 20 Yinaru, tu ipotisea di prezidentu ali SUA, armânândalui la cumândissearea a Casâl’ei Albâ ti nica patru an’i. Tu Evropa, german’ii u aleapsirâ iara pi conservatoarea Angela Merkel ti ipotisea di cancelar, aestu lucru spunândalui stabilitatea politicâ a nai ma vârtoslui stat european. Năi prezidenţâ ari, dit 2013, Iranul, Venezuela şi Egiptul, iara Olanda ;i Belgia au năi monarhi. Nâ dispârţâm, cu greu, estan, di Margaret Thatcher, “mul’iarea di hier” ali Marii Britanii si di Nelson Mandela, protlu prezidentu lai ali Africâ di Sud. Fu un an di alâxeri niaştiptati si la Vatican, iu Benedict al XVI-lea si-hâbârisi inşearea dit scamnul papal, pi cari şeadi tora un argentinian, Papa Francisc. Personalitatea aluştui feaţi ca publicaţia Time sa-lu desemneadzâ “Omlu a Anlui.” Tu unâ lumi ţi easti tut ma largu di religii, revista americana dzâţi că năulu papâ alâxi minduita mutrinda Bâsearica,

Eveniment top
Eveniment Top Saturday, 19 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

14 candidaț ti prezidențiali Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu....

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment Top Monday, 07 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment top
Eveniment Top Sunday, 22 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

Agiutoari ti zñipsiț Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024
Eveniment top
Actualitati Sunday, 15 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

Unu nău anu di sculie tu Românie Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024
Eveniment Top Monday, 09 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024
Eveniment Top Sunday, 01 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

Alidzeri turlii-turlii! Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024
Eveniment Top Sunday, 25 August 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Yinu alidzeri! Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024
Eveniment Top Saturday, 24 August 2024

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

RadioRomaniaInternational · Emisiunea armâneascâ ditu...

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company