Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13.02-19.02.2022

Trend descendentu al infectărlor cu COVID-19

Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13.02-19.02.2022
Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13.02-19.02.2022

, 19.02.2022, 20:17


După ţi, pi 1 di şcurtu, tru România fu nregistrată kipita-a numirului di infectări cu SARS-CoV2 — puțănu pisti 40000 tru 24 di săhăţ – trendul discendentu accelerat a epidemiillei continuă, stămâna aesta, ase că autoritățile s’minduescu la relaxarea restricțiilor și curmarea-a catandisillei di alertă. Aesti apofasi va s’hibă loati, ama, maş tru simfunie cu doi indicatori importanți, spusi ministrul Sănătatillei, Alexandru Rafila: scădearea a numirului di persoane cari au ananghi ti spitalizare, ama maxusu a numirlui di internări tru secțiile ATI. Maş giumitate ditu adulţăllii ditu România s’hărsescu tu aistu kiro di protecţia vaccinurilor, procent sum aţel nregistrat tru alte state europeane, iara aestă diferenţă s’veadi tru numirlu ma mare di pacienţă internaţ şi di cazuri grave, exighisi responsabilu di la Sănătate. Cu tuti apelurli unu dupu alantu, interesul a populațillei tră imunizare armăni, ama, scădzut, iara ma multe cabinete di vaccinare fură ncllisi ică va ş’bitisească activitatea di itia a căftarillei scădzută. Tru aestu kiro, ordonanța ditu brumaru 2020, cari căftă purtarea a prusupidăllei di protecţie tru exterior fu declarată niconstituţională, di itia că nu avu avizul a Consiliului legislativ, organ consultativ a Parlamentului. Specialiştilli spun, ama, că purtarea prusupidăllei nu fu ună restricţie, că maş ună cale ti preveniri infectarea.



Previziuni economiţi


Comisia Naţională di Strategie şi Prognoză di București u revizui tru scădeare isapea mutrinda creaştirea economică a Româniillei, anticipânda un avansu di maş 4,3 la sută, tru scădeare cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu prognoza a llei di ma ninti. Furñiili cari şedu dinăpoia a aliştei ajustari suntu ligate di creaştirea iruşi a inflațiillei, di fitrusirea a dalgăllei ţinţi a pandemiillei di coronavirusu și di continuarea a crizăllei energhetiţi. Estimarea easti adrată fără s’acaţă tu isaapi declanşarea a unui conflictu diterminat di mintireaşili gheopolitiţi di la sinurlu cu Ucraina, cundilleadză autorllii a prognozăllei di iarnă. Tutunăoară, fu faptu isapi diznău impactul a creştirillei păhadzloru la energie electrică şi gaze naturale mutrinda imnaticlu a inflaţiillei tu kirolu a aluştui anu, aţea ţi dusi la ună prognoză tru creaştire a păhadzloru di consum. Evoluţiile yinitoare aspunu ună ayăliseari a creştirillei tru meslu şcurtu di itia a băgarillei tu lucru a năiloru reglementări mutrinda nivelu a plafonării, ama şi a cotilor di consum, a deapoa şi cu ună kipită di consunu tru meslu apriliu. Creaştiri di ma ñică amploari suntu pruvidzute şi tru meslu alunaru şi tu ahurhita a meslui agustu. Inflația poati s’agiungă tu bitisita-a anlui 2022 di 9,5%. Simfunu cu datili a Institutlui Naţional di Statistică publicate marţă, economia românească criscu cu 5,6% anlu tricut.



Disfiinţarea Secţillei di Investigare a Infracţiunilor ditu Justiţie


Guvernul di Bucureşti aprobă, tu ahurhita aliştei stămâni, proiectul di nomu utrinda disfiinţarea Secţiei speţiale tră Investigarea Infracţiunilor ditu Justiţie (SIIJ) – obiectiv asumat pritu programul di guvernare şi pritu Mecanismul di Cooperare şi Verificari. Proiectul di nomu elaborat di ministerul ali Justiţie pruveadi priloarea di cătră alti structuri a dosarilor adrati di SIIJ. Cauzile aflate tru curs di soluţionare la nivelu alistei secţii va hibă pitricuti, pi cale administrativă, tru un vade di 60 di dzăli lucrătoare di la data intrarillei tru lucru a nomlui, pritu gailelu a Parchetului di pi ningă Aalta Curte di Casaţie şi Justiţie, parchetilor axizite, cari va u duca ma largu soluţionarea alustoru. Judicătorii şi procurorii di rang analtu stipsiţi că lu-calcă nomlu va s’hibă cercetaţ di Parchetul di pi ningă Analta Curte di Casaţie şi Justiţie, iara judicătorlli şi procurorlli di rang ma ñic di parchete di pi ningă alte judicătorii. Proiectul di nomu fu pitricutu a Parlamentului, tră debatu şi adoptare.



România și catandisea ditu Ucraina


România, ca stat membru NATO, s’hărseaşti di tute garanţiili di securitate şi easti acutotalui apărată tru cazul a unui conflict tru Ucraina, da asigurări ministrul di externe, Bogdan Aurescu. Şeful a diplomaţiillei române spune că autorităţle di Bucureşti suntu tru ligătură permanentă cu cetăţeañilli români ditu Ucraina cari va hibă apăraţ tru cazul a unui conflictu militar. Declaraţiile fură fapti după audierle ditu comisiile di specialitate ditu Parlamentu tru ligătură cu evoluţiile di securitate ditu zonă. Ministerul Afacerilor Externe bitisi procedura di repatriere tru România a membrilor di familie ai personalui di la Ambasada ditu Kiev, cari easti acutotalui funcţională şi di la Consulatul General di Odissa. Misiunile consulare di Solotvino şi Cernăuţi nu fură vizate di aestă misură, tră aţea că sunt tru regiuni cu grad ma mare di securitate, exighisi Bogdan Aurescu.



Andamasi di lucru a prezidentului Iohannis nafoara sinurloru


Prezidentulu Klaus Iohannis lo parti, ñiercuri, Paris, la invitaţia a omologului francez, Emmanuel Macron, la un ţină di lucru informală mutrinda catandisea di securitate ditu Sahel. Cu aestă furñie, sublinie necesitatea menţănearillei unitatillei şi coordonarillei, inclusiv cu partenerill regionali, cum şi a continuarillei eforturilor comune tru vidialaa asigurarillei iriñea şi securitatea tru regiune, tru hăirlăticlu a cetăţenilor. Șeful a statului român cudille, tutunăoară, că asigurarea securitatillei şi stabilitatillei tru vtiinătatea sudică a UE easti cu ahât ma importantă cu cât nă ampulisimum şi cu provocări acute di securitate tru viţinătatea estică, tru proximitatea Ucrainălleei şi la Marea Neagră. România va ditensionarea a crizăllei pi cale diplomatică, ama easti andreaptă tră consecinţele a unei eventuală invazii ruseşti tru Ucraina, diclară șeful a statului. Goi şi viniri, prezidintulu Iohannis lo parte la summitul UE – Uniunea Africană, organizat Bruxelles. Tru cadrul a lucrărilor, Klaus Iohannis scoasi tu vidială gaereţli constante ali Românie tru atea ţi mutreaşti băgarea tu lucru a obiectivelor comune UE-UA, axate pi iriñe, securitate şi bună guvernare, agiutarea a sectorului privat şi integrarea economică, alăxeri climatice şi tranziţia energetică, sisteme di sănătate şi producţia di vaccinuri.



Autoru: Corina Cristea


Armânipsearia: Taşcu Lala







Eveniment top
Eveniment Top Saturday, 19 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

14 candidaț ti prezidențiali Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu....

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment Top Monday, 07 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment top
Eveniment Top Sunday, 22 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

Agiutoari ti zñipsiț Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024
Eveniment top
Actualitati Sunday, 15 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

Unu nău anu di sculie tu Românie Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024
Eveniment Top Monday, 09 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024
Eveniment Top Sunday, 01 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

Alidzeri turlii-turlii! Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024
Eveniment Top Sunday, 25 August 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Yinu alidzeri! Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024
Eveniment Top Saturday, 24 August 2024

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

RadioRomaniaInternational · Emisiunea armâneascâ ditu...

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company