Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13.11 – 19.11.2022

Reacții după incidentul ditu Polonia

Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13.11 – 19.11.2022
Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 13.11 – 19.11.2022

, 19.11.2022, 17:22


România easti acutotalui solidară cu Polonia tru aesti momente multu greali şi, tru idyiul kiro, spunemu puryurii ti ateali dauă victime umineşti, cari alănciră, ti amărtie, dupu aestu incidentu, pitricu Bucureştiul ti Varşovia, la scurt kiro după exploziile di marţă, di la sinurlu cu Ucraina. Polonia alină nivelul de alertă la niscănti unităţ militari, iara, ună dzuă ma amănatu, ambasadorlli NATO s-andămusiră, la căftaria ali Polonie, tru virtutea Articolului 4 ditu Tratatlu ali Alianță.


Nu avem niţi unu semnu că Rusia ndreadzi ună atacă delibearat contra NATO – declară secretarlu general ali Alianță, Jens Stoltenberg, după andamasea de urgență. Uidisitu cu oficialu, explozia s’feaţi după ţi Rusia lansă ună atacă babageană cu rachete contra ali Ucraină. Ditu ahuhrita a poimlui paranomu ali Rusiei tru Ucraina, NATO ș-ari criscută vigilența pi flancul estic și monitorizăm situația – adăvgă Jens Stoltenberg.


Alianța ma largu ş-lu anvărtuşeadză flancul estic. Tru România agiumsi, tru aestă stămână, daua cărvani cu tehni militară franceză, constândalui tru ună companie de tancuri Leclerc, cari agiumsi tru giudeţlu Braşov. Aestă turlie di tanc easti lugursită multu cu hăiri tu alimta terestră, cu ună axie tra s’agudească cu precizie ţinte di la 4.000 de metri distanţă. Cărvanea militară faţi parteiditu ateali dzaţi tăxiti di Franța a Bucureștiului, cu scupolu s-lu anvărtuseadză flancul estic al NATO. Prota cărvani, cu transportoari blindate, agiumsi tru România pi 23 di sumedru. Franţa dimăndă că va s’pitreacă la baza militară di Cincu, tut cu tut, aproapea 150 de vehicule di alumtă cu armamentele, bărutea şi echipamentele aferente.



România, tut ma aproapea de Schengen


Comisia Europeană căftă a Consiliului s’llia apofasili anănghisiti, fără niţi ună amănari, tra s’da izini ti adeararia mplină ali României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen. Tu ligătură cu România, Executivlu comunitar cundille că văsilia ari un management vărtosu şi di analtă calitate a sinurloru şi easti mintită tru coopeararea internaţională tru materie di poliţie di sinuru. Ma multu, easti activă pi dauă fronturi prioritari: combaterea a migraţiillei paranomu şi a traficlui de hiinţi umane. Tru aţea ţi mutreaşti tiñisearea a ndrepturilor fundamentale, România ari structuri hăirlătiţi tra s’garanteadză accesul la protecţie internaţională, cu tiñisearea a principiului niturnarillei, cundilleadză Executivlu comunitar. S’aşteaptă ca problema ti aderarea a aţiloru trei state la spaţiul de libiră urdinari s’hibă băgată ti votu tru Consiliul UE, la ahurhita a meslui andreu, ti ună apofasi pozitivă hiinda ananghi unanimitatea. Tru aestă stămână, ună nauă parei mixtă di experţă ali Comisiei şi a niscăntoru state membre, ntră cari şi Olanda – cari s-ncuntră constantu ti aderarea invocânda chestiuni ditu sfera judiciară – vini tru România tra s’evalueadza catandisea a ndridzearillei ti aderarea la Schengen.



Date mutrinda economia ali Românie


Economia ali României criscu tru toamna alustui an, ama tu un rotmo mai ayălisitu, spunu datili publicate tru aestă stămână de INS. Aestea scoasiră tru videală ună creastire cu 4% tru trimestrul al III-lea andicra di idyea perioada ditu 2021. Easti nai ma analtă creaştire economică ditu Uniune raportată la trimestrul anterior, la egalitate cu aţea nregistrată de Cipru, alanti state consemnânda creaştiri ţi suntu sumu un procent ică baş tru scăderi.


Premierlu Nicolae Ciucă da asiguripseri că România nu easti tru piriclliu s’intră tru recesiune economică şi spuni că datili di tora spunu multu limbidu că ari premisa ca la bitisita a anlui România s’aibă ună creastire economică anvărliga di 5%, iara ti anlu yinitor ună creastire economică anvărliga di 1,5%.


Şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declară cu pistusini că economia României va s’nregistreadză anlu ţi yini maş ună ayăliseari a creastirillei şi nu ună recesiune tehnică, sumliniinda, ama, că aesti evoluţii ţănu di axia a Guvernului tra s’aducă păradz europeni. Banca Națională, cari prezentă Raportul trimestrial mutrinda inflaţia, u criscu la 16,3% prognoza alestui indicator ti bitisita a aluştui an şi la 11,2% ti bitisita a anlui yinitoru, a deapoa tru yismăciuni 2024 inflația s’ñîcureadză la aproapea 4%.



A daua rectificari bugetară di estan


Guvernul di Bucureşti aprobă gioi a daua rectificari bugetară di estan, ahărdzinda fonduri suplimentari tra s’anvălească hărgili obligatorii, aţeali di bună funcţionari, păltearea a tiñiiloru di cafi mesu şi hărgili di asistenţă socială. Tru aestu proiect s’vedu şi fondurile anănghisiti emu ti dizvărtearea a proiectelor europene, emu ti buna funcţionari a tutulor instituţiilor a statului, până la bitisita a alustui an. Nai ma mulţă păradz llia Ministerele Finanţelor, Muncii, Agriculturii şi Economiei. Uidisitu cu proectulu adoptat de executiv, keru păradz instituţii-clleaie, cum suntu Ministerele ali Energie, Ministerlu di Interne, Ministerul a Sănătatillei şi aţelu a Transporturilor.



Cristina Neagu — nai ma bună marcatoari ditu istoria Campionatelor Europene de handbal


Dauă agiucătoari române, Cristina Neagu şi Crina Pintea, fură nominalizate tru ancheta cari apufuseaşti echipa ideală a Campionatlui European de handbal feminin ditu aestu an, competiţie a curi nicukiră fu Macedonia de Nord, Muntenegru şi Slovenia şi cari va s’bitisească dumănică. Cristina Neagu easti pripusă ti postul de inter stânga, iara Crina Pintea candideadză ti postul de pivot. Neagu dimăndă, gioi, că ediţia di anlu aestu a Campionatului European fu atea ditu soni tru cariera a llei şi că nu s-bitisi aşi cum avea miraki, după ţi echipa bitisi turneul final pi loclu 12. Dupu bitisita a turneului final, avănda 303 goluri, Cristina Neagu agiumsi nai ma bună marcatoari ditu istoria Campionatelelor Europene, emu la feminin, emu la masculin.



Autoru: Corina Cristea


Armânipsearia: Taşcu Lala






Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 19.05 – 24.05.2024

Garanții di Securitati ti Românie Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, dzâsi, ñiercuri, câ nu ari niți unâ fuvirseari directâ ti...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 19.05 – 24.05.2024
Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024

Protestili a arugațlor ditu Românie Stâmâna ahurhi cu protestul a Bloclui Național Sindical ditu Românie ș-a aților 29 di federații afiliati...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024
Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024

Stâmâna Luñinatâ Criştiñilli ortodocşi, majoritari, ş-greco-catoliț ditu România suntu, nica, tu Stâmâna Luñinatâ, prota stâmânâ...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024
Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024

Ahurhirâ anyrâpserli ti alidzerli locali ditu 9 di cirișaru Ahurhirâ, stâmâna aesta, anyrâpserli ațiloru ți au naeti tu ipothisili di edili,...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024

România easti tu Schengen, ama… România intră, dit dzuua di 31 di marțu, tu spaţiul Schengen, ama maș cu sinurli aerieni ş-maritimi. Pi...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.03 – 23.03.2024

Mutări electorali Coaliţia suțial-liberalâ ți cumândâseaști tora tu Româníi lu aleapsi pi yiaturlu Cătălin Cîrstoiu, directorlu a unlui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 17.03 – 23.03.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 10.03 – 16.03.2024

Ti yiștearea a Românillei, tu Bruxelles Parlamentul Evropean apruche, gioi, unâ rezoluţíi pritu cari âlli caftâ ali Arusíi s-da nâpoi...

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 10.03 – 16.03.2024
Eveniment Top Saturday, 25 May 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 03.03 – 09.03.202

Congreslu a Partillei Popularâ Evropeanâ (PPE), București Cama di 2000 di delegaț ditu 40 di vâsilii, pritu cari ş-13 şefañi di statu ş-di...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 03.03 – 09.03.202

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company