Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 16.04 – 22.04.2023
Volta a prezidentului Klaus Iohannis tru America Latină
Corina Cristea, 22.04.2023, 20:44
Prezidentulu Klaus Iohannis faţi până pi 26 di apriliu ună voltă tru America Latină, vizitele oficiale tru Brazilia, Chile şi Argentina avânda scupolu ta s’da silă a ligăturloru politico-diplomatiţi şi tru ma multe domenii di sinferu. Tru un comunicat, Administraţia Prezidinţială năpoi aduţi aminti că America Latină ancurpilleadză state membre ică tru proţes di aderari la OCDI, cu economii emergente, cari au contributu ică pot s’aibă contributu cabaia multu pi livelu global la securitatea alimentară, la aţea energetică ică climatică, la recuperarea economică post-pandemie şi dezvoltaria durabilă. Proţlli scupadz aluştoru vizite oficiale mutrescu şi prezentarea poziţiilor şi evaluărilor a Româniillei – ca stat membru ali Uniuni Europeane şi al NATO, viţină directă cu Ucraina — mutrinda polimlu paranomu nkisitu di Rusia tru văsilia viţină şi contracararia a efectilor aluştui. Brazilia condamnă invazia arusă ditu Ucraina, declară prezidentulu Luiz Inácio Lula da Silva, la conferinţa comună cu prezidintulu Klaus Iohannis.
Tru arada a muabeţloru, şeflu a statlui român ălli părăstisi a omologlui a lui consecinţele aluştui polimu tru multiple planuri, di la criza arifugaţlor până la aţea alimentară ică energhetică. Klaus Iohannis năpoi spusi că Ucraina easti victima agresiunillei aruse, iara comunitatea internațională ari borgea s’ndrupască Kievlu tra s’amintă aestu polimu di eliberari a văsiliillei. Tu arada a lui, prezidentulu Lula da Silva spusi că, pi ningă ligăturli politice şi comerciale pi cari văsilia lui ţara li ari cu România, suntu importante şi ligăturli umane, tră aţea că tru Brazilia băneadză cama di 40.000 di cetăţeni di origine română. Atelli doi lidiri apufusiră şi ună diclaraţie comună mutrinda dizvoltarea a relaţiilor bilaterale anamisa di Brazilia şi România tru ma multi domenii. Vizita tru Brazilia s-bitisi tru Rio di Janeiro, iu șeful statului român avu muabeti cu reprezentanţăllii a autorităţilor locale și fu simnatu un memorandum di akicăseari cooperarea tru domeniile adaptarillei la alăxerli climatiţi, conservarillei biodiversitatillei şi ecosistemilor, catacum şi a kivernisearillei şi monitorizarillei pădurior.
Misuri tră andruparea a fermierilor
Fermierlli români zñiipsiţ di importurile di yipturi ieftine ditu Ucraina va s’llia di la buget un agiutor di 10 milioane di euro, apufuri, gioi, Guvernul di la București. Păradzlli s’adavgă la ateali 10 milioane di euro daţ până tora di Comisia Europeană. Păradzlli va s’hibă daţ a producătorilor agricoli ditu sectorlu a yipturloru ti hărgi cu dipozitarea tru spaţii a loru işiş ică la terţi a producţillei işiş di grnu ditu birikeatea a anlui tricutu. Fermierllii români, cari protestară, stipsescu că zñiili a lor agiungu la cama di 200 di milioane di euro, di itia a importurilor di yipturi ditu Ucraina, cari suntu ma ieftine cu aproapea 100 di euro pi tonă.
Tru aestu kiro, Comisia Europiană dimăndă ti ună a daua pachetă di agiutoru tră fermieri, di 100 di milioane di euro, păradz cari va s’hibă ampărţăţ anamisa di ţinţi stati zñiipsiti – Polonia, Ungaria, România, Bulgaria și Slovacia. România armasi goala văsilie viţină cu Ucraina cari nica da izini ti importul di yipturi ucrainene. Polonia, Ungaria şi Slovacia nu dda izini ti intrarea di yipturi ditu Ucraina tra să-lli veaglle pi producătorlli locali, iara Bulgaria va s’bagă ună idyea misură pisti ndauă dzăli. Ungaria nu diadi izini şi ti importurile di ñeari şi ti niscănti produse ditu carni ditu Ucraina până la 30 di cirişaru. Di la Bruxelles, Comisia Europeană căftă a aţiloru patru state s’tragă mănă di la tuti misurle restrictive loate individual, misuri considirate di Bruxelles ca hiinda ilegale şi contrari cu tratatlu di adirari, ama şi acordulu di asociere simnatu anamisa di UE şi Ucraina.
Moțiune simplă contra a ministrului ali Agricultură
Moţiunea simplă contra a ministrului agriculturăllei, Petre Daea, nu fu aprukeată di diputaţ. Iniţiatorlli, USR şi Forţa Dreptei, lli-avea reproşeată al Petre Daea că easti direct responsabil di creastirea a păhadzloru la alimentili di thimelliu, ama maxus că nu amintă duri fonduri europeane tră fermierii români zñiipsiţ di importurile di yipturi ditu Ucraina. Ministrul agriculturăllei nu apruke stepsurli şi cundille că intervenţia a lui tru kivernisearea a crizăllei generate di yipturli ieftine ditu Ucraina dusi la repartizarea a protiloru fonduri europeane di agiutoru tră fermieri. Petre Daea diclară că stepsurli aduse au la thimelliu date reale, dialoglu cu reprezentanţii Comisiei Europeane fu continuu, susţănut şi dus tră s’yină tru agiutorlu a fermierilor, iara tru aţea ţi mutreaşti subvențiile di anlu aestu nu ari niţi un riscu ca fermierlli s’nu li amintă tru oara ananghi.
Medalii tră sportivlli români
România bitisi Europeanili di haltere ditu Armenia – compitiţie di calificari tră Jocurile Olimpiţi di Paris 2024 – pi prima poziție, cu 14 di medalii: 9 di malămă – trei amintati di Mihaela Cambei (cat. 49 kg), trei di Andreea Cotruţa (cat. 55 kg), iara trei amintati di Loredana Toma (cat. 71 kg), trei di asimi – ditu cari dauă amintati di Cosmina Pană la cat. 45 kg (smuls şi total), şi una di Valentin Iancu la cat. 55 kg (aruncat), respectiv dauă di brondzu – amintati di Valentin Iancu la cat. 55 kg (smuls şi total). România lo parti cu ună dilegaţie adrată ditu nauă sportivi, trei ficiori şi şasi feate, obiectivul hiinda amintarea patru medalii şi şase clasări pi locurli 4-6. Tut tru aestă stămână, sportivele ditu România amintară performanţe, răsplătite cu medalii, la Campionatele Europeani di alumte di la Zagreb, tru Croaţia.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearia: Taşcu Lala
