Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 30.07 – 05.08.2023

Extracția di gaze românești ditu Neptun Diep, tut ma aproapia; România și polimlu ditu Ucraina; Un nău Cod Silvic tru România; ʹRabla Localʹ, un succes; UNTOLD 2023

Roxana Vasile, 05.08.2023, 13:44

Extracția di gaze românești ditu Neptun Diep, tut ma aproapia

Planul final di dizvoltare a dzăcămintelor comerciale Domino şi Pilican Sud ditu pirimetrul românescu Neptun Diep ditu Amarea Lae fu confirmat, gioi, di Agenţia Naţională tră Resurse Minerale. Hăbarea fu faptă di OMV Pitrom şi Romgaz, companiile austriacă, respictiv românească ţi exploateadză gazele naturale ditu pirimetrul adusuaminti. Neise, proiectul Neptun Deep intră tru faza di dizvoltare, cari ndimneadză emu darea a contractelor, emu executarea a activităţlor di foraj şi construire a infrastructurăllei anănghisită tră scutearea a gazelor naturale. OMV Pitrom şi Romgaz va s’investească până la 4 miliardi di euro tră faza di dizvoltare a proiectului Neptun Deep, cari va s’aducă ună producţie di aproapia 100 di miliardi di metri cubi di gaze naturale, ahurhita ali producţiei hiinda lugursită tră anlu 2027. Pirimetrul Neptun Deep ari ună suprafaţa di 7.500 kmp şi easti la ună distanţă di circa 160 km di coasta ali amari, tru api cu ahăndusimi anamisa di 100 şi 1.000 di metri. Explorarea a pirimetrului fu accelerata tru 2008, iara prota discupirire di gaze s’feaţi tru 2012.

România și polimlu ditu Ucraina

Ministerlu di Externe di București apruke că ansărţinatul cu afaceri ad-interim a Ambasadăllei ali României la Moscova fu convocat di autorităţile ruse, tra s-ălli facă cunuscutu că bagă idyili coti mutrinda numirlu a pirsonalui diplomatic şi tehnico-administrativ ali României tru Rusia, tru yilie cu atea ditu soni apofasi a autorităţlor române pritu cari fu limitat numirul a pirsonalului Ambasadăllei Ruse la Bucureşti. Tută responsabilitatea tră adoptarea a misurlor di ñicurari a numirlui di agenţi diplomatiţ şi funcţionari tehnico-administrativ ruși easti exclusiv a partillei arusă, tru condiţiile anda s’duţi ninti polimlu paranomu di agresiune tru Ucraina şi a creastirillei riscurilor di securitate tru regiunea ali Amarea Lae – cundille Ministerul român di Externe. Di altă parte, armata rusă atacă, diznă, porturile ucraineneReni şi Izmail di la Dunăre. Izmail easti situat la maş ndauă sute di metri di România.

Prezidentulu Klaus Iohannis zbură ti crime di polimu, iara Ministerul Apărării dimăndă că, dupu evaluărli fapti, nu fură aflati fuvirseri militare directe la adresa a teritoriului României ică a apilor a llei teritoriale. Atacurile Rusiei yin după ţi aesta s-trapsi ditu acordul cari dădea izini ti purtarea a yiptului ucraineanu tru siguranţă pi Amarea Lae. Emu, traficul pi Dunăre easti atea diru soni cali pritu cari Ucraina poati tra ş-poartă yipturli pi calea apilor, iar România mindueasti s’elimine călbălăkea di pi fluviu generată di apofasea ali Moscova. Datele spunu că, tru aist kiro, Dunărea şi gurile di virsare a fluviului suntu pi călbălăki cu pampori cari vor tra s’intră ică s’iasă ditu porturile ucrainene.

Un nou Cod Silvic tru România

Tru România fu lansat tru debatu publicu, pi 1 agust, un nou Cod Silvic. Suprafeţele împădurite pi cari tăllierile la thimelliu va s’hibă ti niaprukeari va s’crească di aproximativ 10 ori, iara aftukinatli cari poartă paranomu material lemnos s’hibă confiscate. Autoritățile cundilleară că, tu aestă oară, tăllierli ditu thimelliu nu suntu străxiti pi aproximativ 5% ditu suprafaţa împădurită a României, iara pritu proiectul noului Cod Silvic, aestă niaprukeari a tăllerloru va shibă la ună suprafeţă di aproapea 50%. Tru baza a noului Cod, Statul va s’poată, tutunăoară, să-şi llia borgea ti împădurirea a terenurilor cari fură tu kirolu di ma ninti dispădurite şi deapoa fură abandonate di nicukiri. Unăoară cu adoptarea aluştui proiect di nomu va s’alăxească şi Codlu Penal, cari va s’pidipsească cu hăpsani di până la ţinţi añi falsul tru declaraţii tu ligătură cu transporturile di material lemnos.

ʹRabla Localʹ, un succes

Stămâna aesta, tru România ahurhi programul ʹRabla Localʹ, pritu cari pirsoanele fizice pot să-şi da aftukina ma veaclle di 15 ani la casat tri 3 ñilli di lei (circa 600 di euro), fără s’hibă obligaț ta ş-ancupără ună alta nauă. 80% ditu păradz suntu plătiți ditu bugetul di Stat, iar 20% – ditu bugetili locale. Tru program s-nregistrară 500 di primării, iara suma totală alocată easti di 240 di milioane di lei (48 di milioane di euro). Oamiñilli pot si s’ngrăpsească până pi 31 di agustu ică până la epuizarea a păradzloru ahărdziţ ti programu. Niţi nu ahuhri, ama, ghini, că ʹRabla Localʹ ş-agiumsi scupolu – după cum declara ministrul a Mediului, Mircea Fechet, uidisitu cu cari suntu, pănă tora, localităţi cari bitisiră fondurile alocate. Alanti dauă programe existente tru România – ʹRabla Clasicʹ şi ʹRabla Plusʹ – s’hărsescu, tutunăoară, di un interes major şi nregistrează creaştiri semnificative andicra di anlu tricutu — spusi, tu arada a lui, prezidentulu Administraţiei Fondului tră Mediu, Laurenţiu Neculaescu. Datele di până tora spunu ună creaştere cu 25% a nmatriculărilor di aftukinati noi cu motoare termice şi cu 57% a aţiloru electrice, kiro tu cari importul di aftukinati rulate scădzu cu 21 di procente.

UNTOLD 2023

Gioi ahurhi, la Cluj-Napoca, nai ma mare și aștiptat festival di muzică a anului ditu România, ama și unul ditu nai ma populare tru plan internațional. Tu kirolu 3 și 6 august, la UNTOLD, agiumtu la a 8-a ediție, suntu aștiptate pisti 400.000 di persoane. Circa 250 di artişti naţionali şi internaţionali di top fură călisiţ s’concerteadză pi optu sţene. Anamisa di elli – trupa Imagine Dragons, tră prima oară tru România, David Guetta, Armin Van Buuren, Bebe Rexha, Ava Max, Martin Garrix, Steve Aoki ică Salvatore Ganacci. UNTOLD 2023 s’aşteaptă la venituri di circa 80 di miliuñi di euro.

Autoru: Roxana Vasile

Armânipsearea: Taşcu Lala