Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ma mãrli iventuri a stãmãnãllei ţi tricu 04.02 – 10.02.2024

Cartea a Prezidentului cătrã Parlamentu; Un nãu nom trã pregătirea militară a populaţiillei?; Meatri trã fermieri; Pledoarie trã Europa; Nãulu ministru di Externe ali R. Moldova, la Bucureşti

Ma mãrli iventuri a stãmãnãllei ţi tricu 04.02 – 10.02.2024
Ma mãrli iventuri a stãmãnãllei ţi tricu 04.02 – 10.02.2024

, 11.02.2024, 20:28

Cartea-a Prezidentului cătrã Parlamentu


Birourli permanenti andãmusiti, a Senatlui şi Camera-a Deputaţlor loarã hãbari, ñiercuri ti cartea-a prezidentului Klaus Iohannis pritu cari Parlamentul easti hãbãrisitu că forţa di reacţie a NATO poati s’intrã, s-kindureascã/ s-armãnã icã s’treacã pritu România cu scupo ti ndridzearea I dizvãrteari opearaţii militari, ma s’hibã ananghi, tru anlu 2024.


Tru carti, prezidentulu spuni că mediul internaţionalu agiumsi tut ma pţãnu cu pistipseari, catandisea conflictuală pi livelu reghionalu şi global criscu cabaia, iarapoi Rusia nu trapsi mãnã di proţlli scupadz dimãndaţ cu cãlcearea a locãrloru ali Ucrainã. Uidisitu cu documentulu aleptu, ma s’agiungã pi aţea halã trã declanşarea a unei crize mari di securitate, cu posibile implicaţii ti independenţa şi suvearanitatea naţionalã ali Românie, Consiliul Nordu-Atlanticu poati s’llia apofasi ti kindureari tu locãrli ali Românie a Forţãllei di Apandisi a NATO cu axie di reacţie multu mari, cu scãpo ti apridunari criza şi s’talle sila ti criştearea aliştei crizã”.


Prezidentulu Iohannis cundilleadzã că, ta s’bagã tu practico, tu şcurtulu kiro ţi lu-ari dininti – 72 di oari — meatrili pregătiti pi livelu naţionalu cu scpo ti recepţie Forţa di Apandisi a NATO, easti ananghi s’aibã di cu kiro izinea/ aprobarea trã dizvãrtearea icã treairea aliştei pritu locãrli naţionali.



Un nãu nomu trã pregătirea militară a populaţiillei?


Tru idyea noimã, membrilli a Comisiilor di apărare ditu Parlamentu avurã unã andamasi cu cumãndusearea-a ministerlui ali Apărarii, ahãrdzitã ti catandisea regionalã di securitate, problemili ligate di achiziţii şi legislaţiei tru domeniu. Tora ma ninti, Şeflu a Statlui Major ali Apărari, gheneralu Gheorghiţă Vlad, fãţea timbihi că easti ananghi ti actualizarea legislaţillei mutrindalui pregătirea populaţiillei trã apărari şi cundillea simasia ti znuearea a rezervãllei militarã opearaţionalã, cãnãscutã hiindalui cã ari unã xiki cabaia mari di personal iarapoi catandisea a rezerviştilor ţi suntu auşeañi. Tru cadrul a eforturloru di pregătire a populaţiillei trã apărari, ministerlu di resortu va s’pripunã un proiectu leghislativ mutrindalui bãgarea tu practico a voluntariatlui, ca turlie di familiarizari cu pregătirea militară. Aestã turlie, tinirlli anamisa di 18 şi 35 di añi, cari ţi s’hibã sexulu, cari lu-voru aestu lucru, potu s’hibã instruiţ s’ufiliseascã unã armatã, trã s’agiungã rezervişti voluntari. Nu easti acãţatã tu isapi turnarea a stagiul militar obligatoriu.


Di altă parti, tuţ oficiallii di Bucureşti, nu-ari excepţie, deairã asiguripseri că România nu easti tru piriclliu di polimu. Tru kirolu ditu soni, oficialli NATO şi şefañi di la armatli aliati sã spusirã gãilipsiţ mutrindalui unã eventuală tindeari a conflictului militaru ditu Ucraina.



Meatri trã fermieri


Guvernul vulusi, gioi, ma multi meatri ta s’ndrupascã fermierlli. Prota ş-prota, easti zborlu ti mpãrmuturi cu tocu ma ñicu şi subvenţionarea electriţitatillei. Tuti taxili ligatidi mãrmuturi va s’hibã pãltiti di Ministerlu ali Agriculturã. Uidisitu cu ministurlu di resortu, Florin Barbu, marea majoritati a meatriloru akicãsiti cu fermierllii furã vulusiti. Aduţemu aminti că, idyealui cumu soţlli a oru ditu stati ali Uniunii Europene, fermierlli români işirã pi geadei, stãmãñi arada, cu cãftari cutugurseari hãrgili mãri di producţie, pi fondul a tranziţiillei la agricultura ecologhică, importurli agricoli ieftini ditu Ucraina şi birocraţia europeanã, multu di multu, di primansus.



Pledoarie trã Europa


Prezidentulu Klaus Iohannis cundille, ñiercuri tu zborlu a lui gritu tru plenlu a Parlamentului European, Strasbourg, tra s’aibã un proţesu decizional ma iruşi pi livelu ali Uniunii Europeanã, nica şi s’tragã mãnã di la ndreptulu di veto trã niscãnti dosari. Proiectul european caftã gaereti şi arãvdari, ma s’vremu s’bãnãmu tu unã Europă unită şi prucupsitã, cundille Iohannis. El cundille, tutunãoarã cã orlea zorlea s’hibã aprukeatã didipi/ unã intrari completă ali României tru spațlu Schengen.


“Scutearea, meslu marţu, a controaliloru tu sinurli aerieani şi maritime, caftã orlea-zorlea ti şcurtu eliminarea/scutearea di pi lucru controalili tu sinurli terestre. Maş ashi va s’avemu yilipsearea/ reflectarea corectă şi concretă a contributlui pi cari România lu-aduţi ti anvãrtuşearea-a securitatillei tru Uniunea tutã”, spusi Klaus Iohannis. Caplu a statlui cudille simasia a nomurloru europeani cari va si s’facã tu meslu cirişaru şi lã dimãndã a aţiloru ţi au naeti s’candidzeadzã s’alumtã trã Europa tru campania electorală şi nu contra a llei. Iarapoi spusi că Uniunea lipseaşti sã-şi anvãrtuşeadzã valorli și apărarea.



Nãulu ministru di Externe al Ripublica Moldova, vini Bucureşti


Gaereţli ti reformari ali Ripublica Moldova suntu tu videalã şi aprukeati, spusi ministurlu ti afaceri externe, Luminiţa Odobescu, după discuţiile di săptămâna aesta, Bucureşti, cu noulu a llei omolog di Chişinău, Mihai Popşoi. “Videmu cilãstãseri ti manipularişi lenu turlii di acţiuni vizibilu orchestrate di nafoarã. Ti amãrtie trã aţelli cari finanţeadză ahtãri planuri şi cahara ti Republica Moldova, vãsilia ţãnu keptu şi ma largu va s’ţãnã keptu. Ş-anvãrtuşeadzã capacităţli instituţionale, easti tru mplinu proţesu di reforme şi, maxus, easti susto apufusitã ti imnaticlu a llei european”, cundille dna Odobescu.


Ministurlu Mihai Popşoi spusi că doilli añi ditu soni ti vãsilia-a lui fu unã mari provocari, ama tu idyiulu kiro şi unã mari oportunitate ta s’alãxeascã pozitiv pi calea integrarillei europeani. El spusi că fu asiguripsitu, nica nã oarã, că România ma largu va s’da ti viţina-a lleiditu Apiritã agiutorlu di amprotusa, tut tuti arãdãrikili si anvãrtuşiti tru proiectili ţi mutrescu anvãrtuşearea a securitatillei energhetiţi, dizvultarea infrastructurãllii, nkisitã bunã ti imnaticlu di integrare europeană şi dizvultarea capacităţlor instituţionale trã bãgarea tu lucru cu hãiri a reformilor.


Armãnipsearea: Taşcu Lala

Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Friday, 24 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024

Protestili a arugațlor ditu Românie Stâmâna ahurhi cu protestul a Bloclui Național Sindical ditu Românie ș-a aților 29 di federații afiliati...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 12.05 – 18.05.2024
Eveniment Top colaj 3x3
Eveniment Top Monday, 13 May 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024

Stâmâna Luñinatâ Criştiñilli ortodocşi, majoritari, ş-greco-catoliț ditu România suntu, nica, tu Stâmâna Luñinatâ, prota stâmânâ...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 05.05 – 11.05.2024
一周要闻回顾
Eveniment Top Sunday, 28 April 2024

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024

Ahurhirâ anyrâpserli ti alidzerli locali ditu 9 di cirișaru Ahurhirâ, stâmâna aesta, anyrâpserli ațiloru ți au naeti tu ipothisili di edili,...

Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 14.04 – 20.04.2024
一周要闻回顾
Eveniment Top Tuesday, 23 April 2024

Nai ma mârli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024

România easti tu Schengen, ama… România intră, dit dzuua di 31 di marțu, tu spaţiul Schengen, ama maș cu sinurli aerieni ş-maritimi. Pi...

Nai ma mârli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024
Eveniment Top Sunday, 18 February 2024

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 11.02 – 17.02.2024

Pi șcurtu: Premierlu a Românillei, tu vizitâ tu Italíi/ Prognozi icunomiți/ Atacu ciberneticu pi spitalili ditu Româníi/ Medalii di malmâ...

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 11.02 – 17.02.2024
Eveniment Top Sunday, 04 February 2024

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 28.02.-03.02.2024

Defițitu ti vâsilíi/Lucru ti parlamentari/Hackeri ti premieru/Mită ti altu politițianu/Pâradz ti Ucraina/Tendzâ ti Cumata...

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 28.02.-03.02.2024
Eveniment Top Sunday, 28 January 2024

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 21.01 – 27.01.2024

Tensiuni suțiali tu anlu anda s-facu di patru ori alidzeri / Drogurli suntu acâțati tu isapi / Dimisia/paretisea la livelu analtu tu Republica...

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 21.01 – 27.01.2024
Eveniment Top Sunday, 21 January 2024

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 14.01 – 20.01.2024

Stâmânâ amplinâ di protesti tu Româníi / Yiațrâlli di familíi ș-ațelli ditu ambulatorii anglleațâ protestili / Compania Pfizer deadi tu...

Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 14.01 – 20.01.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company