Habari dit bana romaneasca si internationala

ATENA – Uniunea Europeană lipseasti s-evita mesajili dramatiti tru cazlu a unui vot nu la referendumul organizat dumanică tru Grecia, declara preşedintele a Consiliului European, Donald Tusk, tru un interviu dat a cotidianului online american Politico, aleptu di AFP. Uidisit cu spusa al Tusk, un ahtari vot nu va u ncl’ida uşa tra Atena nici a zonal’ei euro, niti a negocierlor. Presedintele a Consiliului European aproachi, ama, ca votul negativ al gretlor andicra di planurle di salvare di partea a creditorlor va lu n’icsureadza spaţiul di manevră tru negocierle tra supravieţuirea financiară a vasiliil’ei. Donald Tusk adopta un iho ma tu achicaseari andicra di preşedintele ali Comisie Europena, Jean-Claudi Juncker, cari estimat că poziţia ali Grecie va s-hba cabaia slăghită tru cazlu a votlui negativ. Gretl’ii fura cl’imat sa spuna desi nu aproachi ica aproachi misurle di austeritate caftati di creditorl’ii internationali (BCE, UE, FMI) tra s-la si da agiutor financiar. Ateali dit soni sondaje spun una diferenta multu n’ica anamisa di ateali doaua taburi. Premierlu Alexis Tsipras al’I candasi susţinătorl’ii s-voteadza tra namuzi si spusi ca un “NU” tra sirtal’e va-l’I da izini să s-ducă Bruxelles s-negociadza un acordu ma bun tra populu elen. Di alanta parte, liderlu ali opoziţie, Antonis Samaras, cundil’e tra favoarea a unui “E” tra Europa, cari s-azvingă atea ti numasi “iresponsabilitatea a guvernului”. Cu una borgi tut cu tut di cama di 320 miliardi di euro, Grecia easti tehnic, di la 1 alunar, tru niaxizeari di palteari.

Hristu Steriu, 05.07.2015, 19:55

ATENA – Uniunea Europeană lipseasti s-evita mesajili dramatiti tru cazlu a unui vot nu la referendumul organizat dumanică tru Grecia, declara preşedintele a Consiliului European, Donald Tusk, tru un interviu dat a cotidianului online american Politico, aleptu di AFP. Uidisit cu spusa al Tusk, un ahtari vot nu va u ncl’ida uşa tra Atena nici a zonal’ei euro, niti a negocierlor. Presedintele a Consiliului European aproachi, ama, ca votul negativ al gretlor andicra di planurle di salvare di partea a creditorlor va lu n’icsureadza spaţiul di manevră tru negocierle tra supravieţuirea financiară a vasiliil’ei. Donald Tusk adopta un iho ma tu achicaseari andicra di preşedintele ali Comisie Europena, Jean-Claudi Juncker, cari estimat că poziţia ali Grecie va s-hba cabaia slăghită tru cazlu a votlui negativ. Gretl’ii fura cl’imat sa spuna desi nu aproachi ica aproachi misurle di austeritate caftati di creditorl’ii internationali (BCE, UE, FMI) tra s-la si da agiutor financiar. Ateali dit soni sondaje spun una diferenta multu n’ica anamisa di ateali doaua taburi. Premierlu Alexis Tsipras al’I candasi susţinătorl’ii s-voteadza tra namuzi si spusi ca un “NU” tra sirtal’e va-l’I da izini să s-ducă Bruxelles s-negociadza un acordu ma bun tra populu elen. Di alanta parte, liderlu ali opoziţie, Antonis Samaras, cundil’e tra favoarea a unui “E” tra Europa, cari s-azvingă atea ti numasi “iresponsabilitatea a guvernului”. Cu una borgi tut cu tut di cama di 320 miliardi di euro, Grecia easti tehnic, di la 1 alunar, tru niaxizeari di palteari.

CHISINAU — 30 di n’il’I di cetateni ali Ripublica Moldova, andamusit tru arada a unei mari adunari nationala tru centrul ali capitala Chisinau, sa spusira tra favoarea ali uniri a aistui stat ex-sovietic, majoritar romanofon, cu România vitina. Mitinglu fu convocat di organizatii non-guvernamentale dit ateali doaua state, ti spun ca masi uniţ putem s-tanem cheptu tra provocărli a yinitorlui, putem s-banam ma ghini la noi tru vasilie, putem s-na harsim di una vasilie mari, fără garniţe interni, cheaditi, cu una mira comuna şi tru prucuchie tra tuţ român’il’i”. Evenimentul s-tanu tru spaţiul public tru cari eara organizate marli mitinguri antisovietice dit 1989-1990 si iu, tru augustu 1991, una alta Mare Adunare Naţionala saluta proclamarea di catra Parlamentul di Chisinau a independintal’ei andicra di Moscova. Adutem aminti ca actuala Ripublica Moldova fu timil’iusita pi una parti a teritoriilor romanesti dit apirita arachiti di URSS tru 1940, dupu un ultimatum.

SOFIA – Un importantu exerciţiu militar maritim la cari l’ia parti şi nave romanesti ahurhi tru Amarea Lae, tru largul a portului Varna (Bulgaria). La manevrili organizate di Alianţa Nord-Atlantică pana pi 12 iulie l’ia parrti cama di 30 di nave, 10 aeronave şi 1700 di militari dit Bulgaria, România, Grecia, Statele Unite şi Turcia. Exerciţiul naval “Breeze 2015” s-dizvarteaşti tru simfunie cu procedurli şi standardile NATO. Obiectivlu printipal easti fatearea ma buna compatibilitatea opearaţionala tra s-tana cheptu la situaţiili di criză. Tru Amarea Lae va s-yina, dumanica si distrugătorlu USS Porter, cu scupolu tra promovarea ali irini şi stabilitati regionala, sa spuni tru un comunicat oficial tipusit pi site-ul a Forţilor Navale americane. Vinita a distrugătorlui USS Porter ari rolu tra sa spuna diznau devotamentul şi angajamentul a Statilor Unite tru noima ti anvartusearea a parteneriatlui şi a axizerlor opearaţionali comune anamisa di Statele Unite, NATO şi parteneri regionali, cundil’eadza Forţele Navale americane.

BUCURESTI — Tru Romania, chirolu va s-ngaldzasca dzalili ti yinu tru nai cama marea parte a vasiliil’ei nica va s-aiba can’ina tamam si dupa parndzu, maxus tru regiun’le vestite şi nord-vestite. Aoa, tempearaturle va s-agiunga la 35-37 di gradi Celsius, iara disconfortul termic va s-hiba cabai, indicili tempearatură-umezeală (ITU) va s-agiunga şi va lu treaca praglu critic di 80 di unităţ. Terlu va s-hiba variabil, ma multu sirin, şi masi izolat, tru sud-est şi la munti, va s-da ploiuri di scurtă durată şi, posibil, va s-bata chiritlu. Tempearaturli minimi va s-hiba acatati anamisa di 9 si 23 di gradi, iara ateali maxime anamisa di 26 şi 37 di gradi. Simfun cu spusa a specialiştilor, tru dzalili di marţa şi n’iercuri, dalga di căldură va s-l’ia sila şi va s-tinda tru tută vasilia.

VIENA — Grupul 5+1 (SUA, Marea Britanie, Rusia, China, Franţa şi Germania) şi Iranul li duc ma largu Viena, negocierile tra simnarea a unui acordu istoric mutrindalui dosarlu nuclear iranian nintea a datal’ei limită di 7 iuliu. Uidisit cu BBC, dauli părţ declarara că nu fura varnaoara ahat di aproapea tra s-achcaseasca ti un acordu, ama, ari nica lucri multu importante di negociat, ntra cari mecanismele mutrindalui sancţiun’ili ONU bagati a Iranului, procedurile di inspecţie şi domeniul di aplicari tru yinitor a tehnologiil’ei nucleara iraniena. Acordul final anamisa di Iran şi ţărli dit gruplu 5 plus 1 lipseasti s-garanteadza caractirlu irin’eatic a programlui nuclear a Tehearanlui, tra s-hiba scoasi di pi lucru sancţiun’ili internaţionale cari au consecinţi negative tra economia iraniana.