Moody’s trã xikea bugetarã ditu România
România poati tra ş-ñicureadzã xikea bugetarã cara va s’bagã tru practico mãnucllili di misuri fiscali dimãndati di Guvernu, lugurseaşti Moody's.

Tașcu Lala, 11.07.2025, 19:36
Misurli fiscali ţi li lo tora ma ninti Guvernulu ali Românie suntu „unã jgllioatã di simasie” trã unã ma bunã ziyã bugetarã, dimãndã Aghenţia internaţională di rating Moody’s. Aesta faţi timbihi ama că iţi alãxeari a planlui poati s’aspargã gaereţli di stabilizari şi poati s’ducã tu anghiosu ratinglu suveranu a vãsiliillei, cari tora easti la “perspectivă stabilă”. Ase, cara va s’hibã bãgati tu practico acutotalui tuti aţeali trei pachete di misuri dimãndati di premierlu Ilie Bolojan, xikea fiscalã ali Românie poati s’agiungã la 7,8% ditu PIB tu bitisita aluştui anu şi la 6,1% tru 2026.
Tru raportul publicatu, Moody’s cundilleadzã că Executivlu di Bucureşti lipseaşti s’ñicureadzã xikea şi s’ayãliseascã creaştirea borgillei publicã ma ayoñea andicra di cumu lugursea ma nãinti. Uidisitu cu isapea, pacheta fiscalã asumatã stămâna aesta va s’aducã unã vãrtuşeami di aproapea 0,6% ditu PIB trã 2025, contribuţia semnificativă yininda ditu criştearea a cotilor TVA ahurhinda cu 1 di agustu, dată di la cari va s’hibã criscuti şi accizili la carburanţã, alcool şi tãtumi. Trã 2026, Moody’s lugurseaşti unã anvãrtuseari bugetară di aproapea 3 proţente ditu PIB, ca efectu cumulate a misurloru apufusiti tru 2025 şi a aţiloru cari va s’bagã tu practico ditu 2026.
Prim-ministrulu Ilie Bolojan spusi că doilu mãnuclliu di misuri, pruvidzutu trã 1 di yinaru 2026, va s’acaţã tu isapi misuri mutrinda pensiili speţiali, tia combãtearea evaziunillei fiscalã, catacum şi reforma a companiilor di stat şi administraţiillei localã şi ţentralã.
Ilie Bolojan: „Zburãmu ti reforma a pensiilor speţiale pritu eliminarea excepţiiloru, isapea tiñisitã a pensiilor şi intrarea la pensie la ilikia ghenerală. Reforma companiilor di stat şi autorităţlor autonome; va li restructurãmu autorităţli autonomi di turlia ASF, ANCOM şi ANRE. Va s’ñicurãmu numirlu di membri şi indemnizaţiili ditu consiilli di administraţie şi va li transparentizãmu activităţli şi contractili.
Reforma administraţiillei locali şi ţentrali, pritu redimensionarea aparatlui bugetaru, pritu desţentralizari şi digitalizari, combãtearea evaziunillei fiscali şi a furlãkillei pãrãlui public, pritu alãxeri leghislativi şi pritu urgentarea trã amintarea fondurlor europene şi prioritizarea investiţiilor cu impactu directu tru dizvultari.”
Tăllerli di hãrgi şi optimizările fiscale apufusiti di guvernu adusirã niifharistuseari la sindicati ditu aproape tuti lumãkili icunomiţi. Di dzãli buni, membrilli aluştoru ndregu protesti pritu care și spunu gailelu tu ligãturã cu efectili zñiipsitoari pi cari misurli va li aibã ti putearea di ancupărari şi faţi timbihi că poati s’ahurheascã nica şi grevi ghenerali, cara minduita a lor nu easti acãţatã tu isapi di guvernanţã.
Tru aestu contextu, opoziţia ditu Parlamentul di Bucureşti bãgã unã moţiune di cenzură contra a cabinetlui cumãndusitu di Ilie Bolojan. Documentul, cari fu pãrãstisitu tru plenlu a Leghislativlui, reclamă, ntrã altili, că misurli apufusiti di Guvernu va s’ducã la recesiune şi la scădearea nivelui di bãnaticu, iarapoi custusearea cu austeritatea easti repartizatã maş a românilor. Trã catastisea cã executivlu s’hibã demis, moţiunea di cenzură lipseaşti s’adunã voturli di la giumitati şi nica 1 ditu numirlu di senatori şi deputaţi, dimecu 233.
Autoru: Sorin Iordan
Armãnipsearea: Taşcu Lala