Lucri apreasi mutrinda reforma ali administraţie publicã localã
Executivlu român ş’lo borgea s’da giueapi ti 5 ditu aţeali 6 proiecti cari ncurpilleadzã doilu mãnuclliu di apofasi di redresari bugetară. Aţelu ditu soni, mutrindalui reforma ali administraţie publicã, lã aduţi nica kindinu a guvernanţãlor.
Tașcu Lala, 06.09.2025, 18:55
Vulusearea acutotalui a doilui mãnuclliu di apofasi ti ñicurari xikea bugetarã aduţi kindinu a guvernului di Bucureşti. Prim-ministurlu român Ilie Bolojan ş’lo borgea tru plenlu andãmusitu a Parlamentului ti ţinţi ditu ateali şase proiecti cari ncurpilleadzã aestu mãnuclliu. Easti zborlu ti proiectili ţi mutrescu pensiili a magistrațloru, reforma sistemlui di sănătati, reorganizarea companiilor publiţi, restructurarea autoritățloru di reglementari și bãgarea apofasilotu fiscali trã curmarea ali evaziuni și creastirea veniturloru.
Coaliţia PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţli naţionale nu agiumsirã nica pi unã akicãseari tu ţi mutreaşti şasili proiectu, aţelu mutrinda reforma ali administraţie publicã. Liderlli a partidilor ţi suntu la guvernari s-andãmusirã şi cu prezidentulu ali vãsilie, Nicuşor Dan, tru contextul tru cari Bolojan feaţi timbihi cã va ş-da demisia cara aestă reformă nu va s’hibã dusã pãnu tru capu. Uidisitu cu aestu, unã ñicurari cu 25% a ipotisiloru ditu administraţia publică nu va s’aibã hãiri, di itia cã va s’curmã maş ipotisili fictivi icã vacanti.
Caplu a guvernului spusi că unã ñicurari alithealui a aparatlui administrativ lipsea s’hibã raportată maş la ipotisili ţi suntu tru lucru, nu la ateali teoretic disponibili tru organigramili a dimarhiiloru. Scupolu easti scădearea cu aproapea 10 proţenti numirlu di ipotisi ţi suntu pi lucru, spusi Bolojan după muabeatea cu prezidentulu ali Românie.
Ilie Bolojan: „Până tu giumitatea a meslui yismãciuni, unã parei di lucru va s’hibã ndreaptã tru structura Guvernului, cu isapi ti tuti ceareiili aţea turlie tra s’bitisimu şi aestu mãnuclliu, a deapoa cu aesta mutrimu s-aibã unã ñicurari di 10% a ipotisiloru efectiv aflatipi lucru, dimi personal; tru paralel, dealihea, s’lucrăm şi trã ñicurarea a ipotisiloru tru administraţia centrală, iu şi aoa ari locu ti ñîcurarea di personal trã aţea că, analizândalui ndauã instituţii, agiumsimu pi isapea că personalu easti para multu şi escu cãndãsitu că lucãrli potu s’ducã ninti cu economii importanti şi tru administraţia ţentrală icã tru serviţiile diconcentrati a statlui tru cathi giudeţ.”
Uidisitu cu simulărli, unã ñicurari efectivă di personal tru proporţie di 10 proţente, nsimneadzã unã scãdeari cu aproapea 40% a numirlui totalu di ipotisi. Cara unã ahtari apofasi va s’hibã vulusită, 13.000 di lucrãtori tru administraţia publică va s’hibã scoşi di pi lucru pi livelu naţionalu. Aesti ñu ifhristusescu sindicatili ditu administraţie, cari dimãndarã că va s’nkiseascã greva ghenearală, cara guvernul nu tradzi mãnã di la aestã minduitã.
Sindicaliştii spunu că executivlu ndreadzi nai ma marea dalgã di scutearea di pi lucru ditu aeşţã 30 di añi ditu soni ama nu cu isãchi alithea şi niţi cu unã consultare a organizaţiilor sindicale, apofasi cari va s’aducã zñiipseari ti locãrli di lucru, ndrepturli trã tiñiili di cafi mesu şi funcţionarea instituţiiloru publiţi. Sindicaliştillli ditu administraţie suntu andrupãţ di aţelli ditu nviţãmintu cari dimãndarã că tahurhita a nãului anu scularu, programat ti 8 di yismãciuni, va s’hibã nsimnatu cu mutarea capu, neise protesti. Profesorllii suntu niifharistusiţ, ntrã altili, di ciştearea a fortumãllei didacticã, ñicurarea a tarifiloru ti pãltearea a oariloru suplimentare şi comasarea sculiiloru.
Autoru: Sorin Iordan
Armãnipsearea: Taşcu Lala
