Multi ploiuri tu Românie
Chiro arcuros, ploai yiro și cheameti tu Românie. Arcoarea și ploiurli vinirâ pisti Românie tu bitisita di primuvearâ. Ș-ti aesti dzâli meteorologilli feațirâ tâmbihi di cod purticalișu și galbinu di cantităț mări di apâ ti giumitatea ditu apiritâ ali vâsilie. Tu niscânti reghiuni, deadi multâ ploai ti aproapea 24 di sâhăț.
Tașcu Lala, 28.05.2025, 23:28
Arcoarea și ploiurli vinirâ pisti Românie tu bitisita di primuvearâ. Ș-ti aesti dzâli meteorologilli feațirâ tâmbihi di cod purticalișu și galbinu di cantităț mări di apâ ti giumitatea ditu apiritâ ali vâsilie. Tu niscânti reghiuni, deadi multâ ploai ti aproapea 24 di sâhăț. Chirolu easti arcuros și para arcuros, iara di niscânti ori, vimtul trapsi multu, di arada cu 40…50 km/h, iara, tu zona ditu munti, analtâ, cu cama di 80…90 km/h.
Inspectoratlu Gheneral ti Catastisi di Ananghi adusi mâcari tu giudeţili ți au zñie di la cheameti și nicări di apâ. Tu giumitatea ditu apiritâ ali vâsilie deadi ploai cu glleț, tu niscânti zoni furâ nicati călliuiri și casi. București, autoritățli feațirâ tâmbihi că, tu chiro di ploai multâ, unâ mari cripari suntu avlakili di pi mardzina a călliuriloru şi canalili pri iu curâ apa. Astuparea a loru cu pulbiri, locu, frândzâ câdzuti di pi poñi și, niscântiori, ș-cuprii, poati s-ancheadicâ curarea a apilor, s-adunâ ași multâ apâ, maca da multâ ploai tu șcurtu chiro.
Autorităţli ditu vâsilie suntu tu alertâ, di itia că ș-tu chirolu ți yini spețialişțâlli nu au hâbări buni. Meteorologilli facu tâmbihi că va s-da ploai tutâ stâmâna, ma multu tu partea di câtâ datâ ali Românie, iu va s-da ploai apraopea cathi dzuuâ. Partea bunâ easti că tu unâ mari parti ditu vâsilie, apa di la ploai umplu rezerva di apâ ditu locu, ți avea scâdzutâ multu tu ahurhita a anlui agricol.
Tu arada a lui, Institutlu Naţional di Hidrologhie şi Andridzeari a Apilor feați tâmbihi di Codu aroşu pânâ marțâ di prândzu, di cara deadi para multâ ploai tu sâhățli di ma nâpoi. Prognozili meteorolodziți di tora va s-ducâ la unâ zñie di tindeari a apilor. Fenomenili hidrolodziți cu piriclliu ti bazinili hidrografiți va s-facâ tu giudeţili ditu mesea ali României, iu va s-curâ multâ apâ pi coasta a munțâloru, va s-facâ cheameti ș-arâurli va s-umflâ. Aesti lucri potu s-ducâ la zñii multu mări, cata cumu nicări di apâ tu niscânti locuri, ți pot s-treacâ di cotili di piriclliu.
Unu codu purticalișu di furtunâ ahurhi di luni tu zoni ți suntu ninga arâuri, tu apirita ali vâsilie, ş-unu cod galbinu di nicări di apâ ti arâuri ditu datâ și notlu ali vâsilie. Tu niscânti locuri, câdzu ahâtu multâ ploai cu glleț că asparsi geamili la aftukini, asparsi agri, iara tu multi hori ditu Dâmboviţa şi Prahova, câdzu ahât multâ grindinâ că s-aştirnu unu peturu di gllețu mpadi. Tutnâoarâ, tu hori ditu aproapea tuti zonili ti cari s-feați tâmbihi, furâ nicati călliurli şi casili. Tu giudeţlu Prahova, pompierilli adunarâ poñilli câdzuț pi geadei ş-ditu ma multi casi. Furtuñili di pânâ tora avurâ şi victimi. Doi bârbaţ furâ agudiț di kiritu/sfulgu tu unâ hoarâ ditu Caraş-Severin, iara unlu di elli muri.
Autor: Leyla Cheamil
Apriuțearea: Mirela Biolan