Năi privatizări tu Energhie
Tu inşita a meslui ţi tricu, autorităţli români îndreapsirâ cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Comisia Europeanâ unâ achicâseari di turlii preventivâ, pi doi an’i, di 4 miliardi di euro. Aestâ achicâseari va s-hibâ zburâtâ di cumândisearea al FMI di toamnâ. Pânâ atunţea, unâ turlii, unâ variantâ a cartâl’ei ţi Executivlu di Bucureşti va u pitreacâ Washington, inşi tu presâ. Ea ari tuti elementili ti cari s-achicâsirâ dauli părţâ: năi ipoşisi, ama şi alti vecl’I ţi nu furâ tin’isiti şi privatizări. Cama pi şcurtu, Guvernil s-poati s-creascâ impozitlu pi proprietati ti persoanili cari au unâ casâ, un apartamentu ţi-l ufilisescu ti scupadz di turlii comercialâ; va s-alâxeascâ Codlu ali insolvenţâ şi Codlu Civil; va ţânâ pi cicioari deficitlu bugetar; va s-îndreagâ disnău Agenţia Naţionalâ di Administrari Fiscalâ (ANAF); va s-ayuniseascâ reforma a sistemlui di sânâtati; va s-ducâ ninti proceslu di liberalizari a pâhălui la energhie şi gazi; va s-listeadzâ la bursâ pacheti cama n’iţ a companiilor di stat şi va s-îndreagâ îndauâ privatizări. Printrâ eali easti şi privatizarea ali companiei CFR Marfă, cari va s-ducâ ninti, Executivul luândalui borgea s-tin’iseascâ tut ţi lipseaşti ti vindearea a pachetlui majoritar di acţiun’i. Ia şi alti îndauâ lucri, cu accentu, maxus, pi sectorlu ali Energhie. Programati, îndreapti prota, ti estan, aţeali nai ma mărli listări la bursâ furâ amânati ti toamna a anlui ţi va s-yinâ. Este zborlu di compania Nuclearelectrica, axatâ pi adrarea di energhie electricâ, termicâ şi di combustibil nuclear. Cama limpidi, statlu, ţi ari vârâ 90% dit acţiun’i, va s-scoatâ pi pâzari unâ protâ ofertâ publicâ di 10% dit aestu portofoliu pânâ tu inţita a meslui Ysmârciun 2014. Andicra di Romgaz, nai ma amrea producătari di gazi naturali dit vâsâlii, ţi easti sum cumândisearea a autoritatâl’ei a Ministerului di Icunumii, scutearea pi pâzari ofertâl’ei di 15% va s-adarâ pânâ tu inţita a meslui Brumar di estan. Lipseaşti s-hibâ ghini limpidzâti lucârli tu ţi mutreaşti tratamentul fiscal ti valorili mobiliari ali companii — ţi suntu tranzacţionati pi unâ bursâ ditru-xeani şi va s-hibâ apruchiat timeilu legal ţi lipseaşti. Pânâ tu veara a anlui yinitor, s-aşteaptâ s-iasâ unâ ofertâ publicâ şi tu ţi mutreaşti societatea Electrica — un dit giucâtorl’i di nai ma marea simasii dit sectorlu ali energhii electricâ şi a serviciilor energhetiţi dit Românii. Lipseaşti vidzut, aoa, ţi va s-hibâ cu ţinţi dit aţeali şasi societăţ reghionali ţi agiutâ la împrustarea ali companii: trei dintrâ eali, icâ tuti, lipseaşti s-hibâ ayoriea di Electrica mutrinda vârâ falimentu. Ti Hidroelectrica, ţi easti pi loclu 7 tu toplu aţilor nai ma buni 100 di companii dit Românii, va s-hibâ apruchiatâ unâ apofasi di guvernu tu ţi mutreaşti listarea a unui pachet di 10%, proceslu hiindalui aştiptat tu inşita al Cireşar 2014.
România Internațional, 07.08.2013, 12:20
Tu inşita a meslui ţi tricu, autorităţli români îndreapsirâ cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Comisia Europeanâ unâ achicâseari di turlii preventivâ, pi doi an’i, di 4 miliardi di euro. Aestâ achicâseari va s-hibâ zburâtâ di cumândisearea al FMI di toamnâ. Pânâ atunţea, unâ turlii, unâ variantâ a cartâl’ei ţi Executivlu di Bucureşti va u pitreacâ Washington, inşi tu presâ. Ea ari tuti elementili ti cari s-achicâsirâ dauli părţâ: năi ipoşisi, ama şi alti vecl’I ţi nu furâ tin’isiti şi privatizări. Cama pi şcurtu, Guvernil s-poati s-creascâ impozitlu pi proprietati ti persoanili cari au unâ casâ, un apartamentu ţi-l ufilisescu ti scupadz di turlii comercialâ; va s-alâxeascâ Codlu ali insolvenţâ şi Codlu Civil; va ţânâ pi cicioari deficitlu bugetar; va s-îndreagâ disnău Agenţia Naţionalâ di Administrari Fiscalâ (ANAF); va s-ayuniseascâ reforma a sistemlui di sânâtati; va s-ducâ ninti proceslu di liberalizari a pâhălui la energhie şi gazi; va s-listeadzâ la bursâ pacheti cama n’iţ a companiilor di stat şi va s-îndreagâ îndauâ privatizări. Printrâ eali easti şi privatizarea ali companiei CFR Marfă, cari va s-ducâ ninti, Executivul luândalui borgea s-tin’iseascâ tut ţi lipseaşti ti vindearea a pachetlui majoritar di acţiun’i. Ia şi alti îndauâ lucri, cu accentu, maxus, pi sectorlu ali Energhie. Programati, îndreapti prota, ti estan, aţeali nai ma mărli listări la bursâ furâ amânati ti toamna a anlui ţi va s-yinâ. Este zborlu di compania Nuclearelectrica, axatâ pi adrarea di energhie electricâ, termicâ şi di combustibil nuclear. Cama limpidi, statlu, ţi ari vârâ 90% dit acţiun’i, va s-scoatâ pi pâzari unâ protâ ofertâ publicâ di 10% dit aestu portofoliu pânâ tu inţita a meslui Ysmârciun 2014. Andicra di Romgaz, nai ma amrea producătari di gazi naturali dit vâsâlii, ţi easti sum cumândisearea a autoritatâl’ei a Ministerului di Icunumii, scutearea pi pâzari ofertâl’ei di 15% va s-adarâ pânâ tu inţita a meslui Brumar di estan. Lipseaşti s-hibâ ghini limpidzâti lucârli tu ţi mutreaşti tratamentul fiscal ti valorili mobiliari ali companii — ţi suntu tranzacţionati pi unâ bursâ ditru-xeani şi va s-hibâ apruchiat timeilu legal ţi lipseaşti. Pânâ tu veara a anlui yinitor, s-aşteaptâ s-iasâ unâ ofertâ publicâ şi tu ţi mutreaşti societatea Electrica — un dit giucâtorl’i di nai ma marea simasii dit sectorlu ali energhii electricâ şi a serviciilor energhetiţi dit Românii. Lipseaşti vidzut, aoa, ţi va s-hibâ cu ţinţi dit aţeali şasi societăţ reghionali ţi agiutâ la împrustarea ali companii: trei dintrâ eali, icâ tuti, lipseaşti s-hibâ ayoriea di Electrica mutrinda vârâ falimentu. Ti Hidroelectrica, ţi easti pi loclu 7 tu toplu aţilor nai ma buni 100 di companii dit Românii, va s-hibâ apruchiatâ unâ apofasi di guvernu tu ţi mutreaşti listarea a unui pachet di 10%, proceslu hiindalui aştiptat tu inşita al Cireşar 2014.
