68% ditu români alegu trã unã iriñe tru Ucraina tru condiţiili bãgati di SUA
Iriñea tru Ucraina lipseaşti s’hibã simnată, ma s’hibã di s’facu pãzãrpseri ti aesta, tru condiţiili bãgati di SUA, lugursescu ma multu di trei cirecuri ditu arada a româñiloru (68%), uidisitu cu sondajlu Avangarde - "Securitate regională - percepţii şi aşteptări" datu, marţã, tru media.
Tașcu Lala, 07.01.2026, 04:41
Iriñea tru Ucraina lipseaşti s’hibã simnată, ma s’hibã di s’facu pãzãrpseri ti aesta, tru condiţiili bãgati di SUA, lugursescu ma multu di trei cirecuri ditu arada a româñiloru (68%), uidisitu cu sondajlu Avangarde – “Securitate regională – percepţii şi aşteptări” datu, marţã, tru media.
Aţiloru dauă cirecuri ditu arada aţiloru ţi apãndãsirã lã si ncuntreadzã 18% ditu români, cari nu aproaki unã eventualã simnari a irinillei tru Ucraina tru condiţiili bãgati di SUA, şi alţã 14%, cari apãndãsirã: ‘nu ştiu/nu dau apandasi’, spuni sondajlu.
La idyea ntribari, româñilli ditu mediul urbanu şi ruralu/ (cãsãbã şi hoarã) apãndãsirã aşi: e – 70% urban, 61% rural; nu – 17% urban, 24% rural; „nu ştiu/nu dau apandasi” – 13% urban, 15% rural.
Uidisitu cu sondajlu, aproapea trei cirecuri (74%) ditu atelli ţi apãndãsirã lugursescu că România poati s’hibã apărată di NATO, ma s’hibã di Vãsilia a noastã va u calcã Federaţia Rusă.
Diferenţiatu urbanu/ruralu, apandasili furã: e – 78% urban, 62% rural; nu – 12% urban, 27% rural; ‘nu ştiu/nu dau apandasi’ – 10% urban, 11% rural.
Serviciul militaru obligatoriu lipseaşti si s’facã tru România minduescu 49% ditu aţeli ţi eara ntribaţ, kiro tu cari 47% nu aproaki aestã ipoteză, iarapoi 4% ‘nu ştiu/nu dau apandasi’.
Adgheafurli anamisa di urban şi rural la ntribarea mutrindalui Bãgarea diznãu tu lucru a serviciului militaru obligatoriu suntu di maximum 10%: e – 57% urban, 48% – rural; nu – 39% urban, 49% rural; ‘nu ştiu/nu dau apandasi’ – 4% urban, 3% rural.
71% ditu atelli ţi eara ntribaţ apãndãsirã afirmativu/ (cu e), la ntribarea mutrindalui „armãtusearea ntrãoarã ali Românie, trã unã vãrtoasã axie di apărare”, kiro tu cari 22% nu suntu simfuñi, iarapoi 7% „nu ştiu/nu dau apandasi”.
Româñilli ditu mediul urban spunu cã easti ananghi ti armãtuseari tu proţentulu di 75%, andicra di 60% aţelli ditu mediul rural, 17% atelli ditu mediul urban şi 35% ditu mediul rural nu aproaki, iarapoi artimaia (8% urban, 5% rural) ‘nu ştiu/nu dau apandasi’.
Di livelu a ligãturloru bilaterale anamisa di România şi SUA suntu haristusiţ 36% ditu români, iarapoi 56% nu suntu haristusiţ şi 8% „nu ştiu/nu dau apandasi”.
Tu ţi mutreaşti ligãturli economiţi cama aprukeati cu Federaţia Rusă, româñilli suntu cu mindutia aproapea isa-isa: e – 48%, nu – 49%, kiro tu cari maş 3% „nu ştiu/nu dau apandasi”.
Apãndãsitorlli ditu mediul urban andrupãscu ligãturli icunomiţi cu Federaţia Rusă tru proţentulu di 55%, iarapoi atelli ditu mediul rural tru proţentulu di 36%, tu kirolu cãndu aesti ligãturi nu suntu aprukeati di 37% di românii ditu urban şi di 55% di atelli ditu rural. 8% ditu urban şi 9% ditu rural – „nu ştiu/nu dau apandasi”.
Sondajlu fu adratu di Avangarde tru vahtea di kiro 27 – 30 di andreu 2025, pi 1.000 di subiecţã, populaţie adultă (18 di ani şi cama), neinstituţionalizată, ali Românie. Marja maximă di eşantionari, la un nivelu di pistipseari di 95%, easti di plus/minus 3,4%. Tru nãscãnti cazuri, suma proţentilor poate s’hibã altã turlie/ diferită cu plus/minus 1% andicra di 100% di itia cã valori eara di mesi apufusiti andicra di plus/minus.
Autoru: Radio România Internaţional
Armãnipsearea: Taşcu Lala
