Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Pricunuştearea ali Românie Mari

Tora, dupâ un seculu ş’cama, evenimentili ditu bitisita-a Protlui Polimu Mundialu canda suntu arâdâpsiti tu unu şingiru loghicu, hirescu, tu un proţesu ghini minduitu ma ninti.

Pricunuştearea ali Românie Mari
Pricunuştearea ali Românie Mari

, 01.12.2020, 05:05

Tora, dupâ un seculu ş’cama, evenimentili ditu bitisita-a Protlui Polimu Mundialu canda suntu arâdâpsiti tu unu şingiru loghicu, hirescu, tu un proţesu ghini minduitu ma ninti.


Documentili şi mârtiriili a kirolui nâ spunu, pânu tu soni, sticurli di oarâ di analtu patriotismu cari s’ndzimineadzâ cu elpida ţi s’asteasi şi lâhtârsearea, oamiñi cu anami, cari âlu minduia yinitlu dimucratu a lumillei ama şi zorea, lenu turlii, câ tuti s’hibâ ditu kirolu di ma ninti, niudisitu, ţi nu eara simfunutu aţeali dzâli, şi avea agiumtâ s’hibâ unâ crimâ mari.



Ti România, easti spunearea-a anlui 1918, cu un tratatu di iriñi ţi vrea daima ta s’lu calcâ ama cari armasi tu practico maşi ndoi meşi di dzâli, câţe nu fu, cum ţi s’hibâ vulusitu di vâsille, cu unâ giuneascâ apofasi ali Basarabie ta sâ s’facâ unâ cu România ţi ţânea keptu Iaşi, cu votlu a româñilor ditu Bucovina ta sâ s’facâ unâ, idyealui cu Regatlu şi, la 1 di Andreu, cu vazea ţi u scoasi tu videalâ adunarea naţionalâ di Alba Iulia, tu cari 1228 di reprezentanţâ ufiţialli ali Transilvanie, Banatlu, Crişana şi Maramureşlu votarâ sâ s’facâ unâ cu România. Bitisita-a anlui aduţi iriñia şi diplumaţia ţi angrica cabaia.



Nu eara, ama, bitisita ali isturie, vahi maş ahurhita-a llei. Cara anlu 1918 fu anlu a polimlui, 1919 tâxea ta s’hibâ anlu ali iriñi. Ditu protili dzâli, nai vârtoşlli şi cu şteari oamiñi a lumillei s’adunarâ Paris, tu mşeatili localităţ anvârliga di elu şi tu pâlãţli a nicukiratâllei di Versailles ta s’pâzârâpseascâ iriñia, ditu ahuritâ. Catastisea-a Ivropâllei, ţi va s’dzâcâ şi ali Românie, agiumsi borgi tu pareia-a aţiloru patru mãri craturi, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Statili Uniti ali Americâ. Japonia eara şi ea unu di vârtoşlli pâzârâpsitori ama cilâstâsi cama multu ti pruvlemili a Extremlui Orientu.



Protlu tratatu di iriñi, ţelu cu Ghirmânia, fu vulusitu Versailles, deapoa aţelu cu Austria, vulusitu Saint-Germain, cari pricunuştea vrearea ali Bucovinta ta s’facâ unâ cu România, vulusitu, ama di dilegaţia-a Bucureştiului cu unâ amânari di tamamu trei meşi di dzâli. Tu aestu kiro, eara vulusitu Neuilly, tratatlu di iriñi cu Vârgâria cari aprukea sinurli ditu 1916, cându România avea intratâ tu polimu. S’pricunuştea, aestâ turlii, câţe Cadrilaterlu easti parti ditu România. Pâzârâpserli dusirâ ma largu şi anlu alantu, 1920, nai cama ndilicati hiinda aţeali cu Ungaria. Tu aestu kiro, s’avea faptâ şi unâ experienţă comunistă tu Ungarii, unu guvernu sovieticu lu’avea cumândusitâ cratlu kiro di 133 di dzâli. Regimlu alu Bela Kun fu avinatu di la puteari pritu ascumbusearea şi ataca ali askeri românâ, vulusitâ di puterli amintâtoari a Protlui Polimu Mundialu. Neisi, tu marţu 1918, askerili cumunisti ungari li’avea aguditâ România şi Cehoslovacia, crturi viţini. Tratatlu di iriñi cu Ungaria, vulusitu tu cirşaru 1920, Trianon, pricunuştea apofasea di Alba Iulia, s’clleamâ fâţearea unâ ali Transilvanie cu România.



Fu şi un tratatu, cari nâpoi u spusi unirea ali Basarabie cu România, votată Chişinău, tu marţu 1918. U’avea numa tamamu Tratatlu di Paris, şi fu vulusitu tu 28 di cirişaru 1920, s’clleamâ, aoa şi unu seculu. Fu, aţelu ditu soni tratatu di iriñi ditu şingirlu a aţiloru vulusiti tu cadhurlu ali Conferinţâ di Iriñi di Paris, tu bitisita-a Protlui Polimu Mundialu. Ama niţi atumţea nu s’bitisi isturia-a apreslui seculu XX. Tratatlu cu Turchia, vulusitu Sèvres, tu avgustu 1920, nâpoi fu pâzârâpsitu Lausanne, trei añi ma amânatu, pi unu ndilicatu kiro, cându Imperiul Otomanu avea agiumtâ s’hibâ Ripublica Turchia, cumândusitâ di Kemal Ataturk.



S’avea thimilliusitâ şi Societatea-a Naţiunñlor, icâ Liga-a Naţiuñilor, tu formula inglizeascâ, ama Statili Uniti nu avea vulusitâ un şingiru di acorduri şi niţi membră aliştei organizaţii nu avea agiumtâ. Vini deapoa un kiro iriñeaticu, unâ cadealihea etâ di malâmâ, şcurtâ, di nai multu dauâ dekenii, tu cari niscânţâ ş’andreapsirâ arâzbunarea. Alţâ luyursescu că Doilu Polimu Mundialu eara maşi unâ duţeari ninti a protlui polimu, cari ş’avea bâgatâ tu minti s’alâxeascâ un şingiru di apofasi ali Conferinţâ di Iriñi di Paris. Neisi, nâpoi fu unâ cilâstâseari a idyiloru puteri lâi, militaristi, s’cumânduseascâ lumea tutâ, dupâ un sţenariu cari nu pâtu s’hibâ bâgatu tu practico tu Protlu Polimu Mundialu.



Autoru: Marius Tiţa


Aemânipsearea: Taşcu Lala


Foto: Marcel Strauss / unsplash.com
Actualitati Thursday, 19 November 2026

Inflația tru UE, pi creaştiri

Inflația diznău yini tu prota thesi tru prim-planlu ali economie europeană, iarapoi hăbărli nu suntu ici mplini di curayiu. După ndoi meşi tru cari ri…

Inflația tru UE, pi creaştiri
Dan Neculăescu
(foto:
Actualitati Tuesday, 17 November 2026

Piricl’iu tru Amarea Lae

Numirlu a obiectiloru ligati di polimlu ditu Ucraina aflati tru cupan’ea ali Amarea Lae, maxusu droni, criscu multu di multu tru meşl’I ditu soni. Ună…

Piricl’iu tru Amarea Lae
(Foto: ©Copyright European Union , 2026 / Source EC - Audiovisual Service
Photographer : Dati Bendo)
Actualitati Sunday, 08 November 2026

Ursula von der Leyen yini, luni, Bucureşti

Prezidenta ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, yini luni tru România. Ea va s-aibă andamasi cu prezidentulu Nicuşor Dan şi cu premierlu Luca …

Ursula von der Leyen yini, luni, Bucureşti
Participarea premierului Luca Niculescu la Reuniunea de lucru cu tema „Societatea informațională și democrația constituțională” (sursă foto: gov.ro)
Actualitati Saturday, 07 November 2026

Prezidentulu si primlu-ministru la Andamasea di lucru cu tema „Suţiitatea informațională și democrația constituțională”

Prezidentulu ali Românie, Nicușor Dan, și prim-ministrul, Luca Niculescu, loară parti viniri, 6 di brumaru 2026, la Andamasea di lucru cu tema „Suţiii…

Prezidentulu si primlu-ministru la Andamasea di lucru cu tema „Suţiitatea informațională și democrația constituțională”
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Dyeafurăi reghionali tu Evropa

Uniunea Evropeanâ nica ari dyeafurăi di simasie di devlopari anamsia di reghiunili a l’ei, scot tu padi datili Eurostat fapti di pțân chiro – anda nis…

Dyeafurăi reghionali tu Evropa
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Festivallu Național di Teatru

Festivallu Național di Teatru (FNT) ți s-dizvârteaști București – proiectu cultural strateghic finanțat di Ministerlu a Culturil’ei – agiumsi, estan, …

Festivallu Național di Teatru
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Româñil’i şi urdinărli

România avu tu 2025 nai ma marea proporții a urdinărilor di nuntru dit tuti vâsiliili membri ali Uniuni Evropeanâ. Datili Eurostat dit soni aspun că 8…

Româñil’i şi urdinărli
Actualitati Saturday, 31 October 2026

Alerti di droni tru nord-estul a văsiliil’ei

Ministerlu ali Apărari Națională (MApN) dimăndă sâmbătă dicseară, că dauă droni intrară niautorizat tru spaţlu aerian românescu ţi yinea di cătă Repub…

Alerti di droni tru nord-estul a văsiliil’ei

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company