Agenda armâneascâ – 2013.01.29

Unâ hâbare importantâ şi ţi are lucru cu şcoala, nâ pitricu domnul Andon Hristo. Suţata “Armân’l’i dit Albania”, prezidentu domnul Koci Janko, dişcl’isi unâ altâ şcoalâ, pi lângâ aţea di-tru hoara Divjaca, amu şi tru câsâbălu Fearica. Evenimentul si feaţe pi 19 gh’inar 2013, şi maca la şcoala ţi nveaţâ cilimean’l’i Divjaka, domnul Koci Janko, are mulţâ an’i ţi lucreadzâ ca dascala şi pârinte spiritual, ica s-dzâţim cultural, amu aestâ calitate va u aibâ tru câsâbalu Fearica, domnul ţi cu mare pasiune şi-u faţe zânatea, domnul Toma Muşa. Ama, sâ spunim ninca dauâ nume, di aform’ia că, tut cu nviţarea cilimean’lor armâneaşte, ama un numir ma m’ic şi di an’i, şi di cilimean’i, si ocupâ domnul Spiro Poci, deadun cu mul’iarea a lui, doamna Zoe Poci. Hâbarea trâ naua şcoalâ ţi si dişcl’ise tamam meslu aestu, eara pitricutâ di la domnul Valentino Mustaka, prezidentul a Partidlui ale Alianţâ trâ Egalitate di Ndrpturi tru Albania, cu numa şcurtatâ ABDE. Domnul Valentino Mustaka dzâţe:

Unâ hâbari importantâ

Prima shcolâ armânâ tu câsibâlu Ferca, Albania

Ti etnia a nostrâ dzua di sâmbâta, 19-li l’inar 2013 sahatea 11.00, va s-armânâ unâ dzuâ cu semn, câ dupu ma mults di 100 di anji shi dupu 20 anji democratsii, bânâtoriâ armânji ashtilui câsibâ, dupu multi ciucuterii cu pidimo sh-strâdzeari cu mintuer shi gelozii fârâ scrupul’i ti dischideari shcoli armânesht tu itsi loc iu noi va s-avem ocazionul, tu soni u fetsim realiteati aestu nvis di mults anji.

Tu inagurimea a ahurhierii a nvâtsâmentului avea vinitâ elevii ashtil’ei clasâ-shcolâ, printsiâ a lor, bânâtor armânji dit aestu câsibâ shi mults acl’imats dit alti reghionuri.

La sâhatea 11.00 intelectualul cu pasion domnul Toma Musha ahurhi prima oarâ a nvâtsâmentului. Tu clasâ ira 14 di elevii di prota ashtil’ei shcolâ, numili a cui va s-armânâ tu isturia di vinitor ashtil’ei shcolâ.

Ti dishchideari aestâ shcolâ mobilizimea ira mult mari di societatea nauâ “Armanjl’ia din Albania”, unâ SC fundatâ nau, ama tsi ari ahurhitâ un mari lucr. Mintuescu câ lucrul pasionant a domnilor Toma Musha, Alecs Semeu, Todi Xoxi, Zisa Musha, sha. fetsi ocazionul dishchiderea ashtil’ei shclolâ. Casa s-dedi ti shcolâ di domnul Alecs Semeu, aestâ shcolâ easti tu mâhâlâlu “Conferentsa ali Pezi”, calea “Jacov Xoxa” (armân, ira scriitor). Ti mobilimea agiutarâ sh-alts armânji.

Aestâ SC, andrupatâ sh-di Partia ABDE mult cântroarâ va s-dishcidâ shcoli sh-la Ura Vajgurore, Berat, hoara “Andon Poci”, sh-ma nclo sh-tu alti centri iu bâneadzâ armânji.

Lâ urâm dit inimâ a elevilor, dascalu, sh-tuts membrii ashtil’ei SC tsi aestâ shcolâ s-aibâ banâ lungâ sh-cu sucsesi, s-dishchidâ sh-alti shcoli tsi ari tu proiectili a l’iei. Mash ashâ limba armâneascâ nu cheari.

Anda zburam cu pasionantul Toma Musha, mini lu ntribai: domnu Toma va s-agiundzem s-dishchidem 16 di shcoli cum li aveam ma ninti ? Valentin nj-dzâsi elu, cu pasionul tsi avem credu câ nu va s-hibâ diparti dzua ti realizeari aestu nvis !

Mini credu aestâ, cu lucr sincer, sh-cu vreari curatâ, diparti di interesili meschini, aestu nvis va si facâ realitet !

Valentino Mustaca

Diunâoarâ cu textul pitricut, ampriună, suntu pitricute şi dzatse fotografii di la evenimentu, cu livendzâl’i armân’i tsi ndreapsirâ aestu lucru muşat, cu elevil’i ţi va li urmeadzâ cursurile a domnul Toma Musha, cu sala iu va sâ si ţ`nâ oarile di cursu. Ţâ creaşte inima cându vedz fotografia cu intrarea In clasa iu va sâ si desfăşoara lucrarea di suflit ale nviţarea trâ năulu bârnu a grailui armânescu. Easte canda frontispiciul ale Academie al Platon, pi care si dzâţe că eara scris un lucru uidist cu chirolu ale antichitate, că tuţ filosofl’i lipsea sâ ştibâ filosofie. Tru fotografia di pi naulu frontispiciu armânescu easte unâ inscripţie armâneascâ, “Ghini vinut” şi prighios, “Scoalâ arămănă”. Limba armâneascâ are tut ma multe locuri iu sâ şi spunâ dulţeamea trâ suflitile tinire. Solemnitatea a momentului şi ale nviţare armâneascâ easte spusâ şi pri-tru fotografia, unâ altâ fotografie, tru care videm scoasâ tru cadru unâ frândzâ di carte pi care şeade scrisâ boaţea di foc şi di vreare a Imnului Armânescu, Dimândarea Pârinteascâ, al Constantin Belemace.

Lâ urăm succes a tinirilor elevi ţi trec praglu aţistei “Shcoalâ arămănă” !

._

Di-tru sla di clasâ treaţim tru sla di spectacol:

Toma Enache easte di multe ori intervievat tru ligâturâ cu activitatea lui di actor şi reghizor. Aşi si feaţe siptâmâna tricutâ, cându colega a noastrâ Andreea Demirgean, di la Radio România Internaţional, îl’i câftă un interviu trâ rubrica a l’ei di Oaspiţ la microfon. Va-s dăm frazile di arhiusitâ a matearialului cu numa “Toma Enache — reghizorlu faimos şi armân”, ndreptu di Andreea Demirgean, alidzem:

După istoriclu Neagu Djuvara şi lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu, Toma Enache easte unlu di aromân’l’i aţel’i cama prezenţâl’i tru bana culturală românească. Atumţea cându nu prezintă programe di radio la Radio România Internaţional, Toma Enache bagâ în schenă piese tru care gioacă mărl’i actori a momentului. Sau convindze figuri importante a schenâl’ei româneascâ tra-s da glas a personajilor pi care li înreghistreadză trâ Teatrul Radiofonic Naţional. Ma nău, produţe şi reghizeadză filme. După ţi li faţe pi tute aestea, scrie, şi în limba română, şi tru limba lui maternă, aromâna. Toma Enache degajă unâ energhie fantastică pi care nu poţ să nu u pril’eai başi atumţea cându ai unâ simplă conversaţie, s-hibâ ea şi înreghistrată.”

După ţi faţe aestâ muşatâ introduţire în subiectu, Andreea Demirgean si toarnâ la filmul al Toma Enache ama şi la unâ piesâ reghizatâ di el, “Janka”, şi dzâţe:

2012 a fost pentru el un an plin, cu proiecte multe, premiere şi turnee de teatru dar şi debutul filmărilor pentru primul film în limba aromână: Nu hiu faimos, ama hiu aromân”. Premiera a anului 2012 fu Janka”, dispre Holcaustul a evreilor, ma exactu parmitlu a unei uvreauâ ţi ascâpă di la moarte, unâ piesă di Oscar Speace cu Maia Morgenstern în rolul principal. Protlu spectacol si giucă la Sighet iara amu easte în repertoriul Teatrului Evreiesc de Stat. Janka si giucă cu casa di bilete încl’isă tru cama di 15 câsâbadz şi fu ulterior înreghistrată şi difuzată la Radio România. A doua premieră al 2012 fu spectacolul Erotopoetica, un mixaj de versuri ale unor mari poeţi români sau străini (Eminescu, Blaga, Baudelaire) alternate cu muzicâ, şi completate di unâ serie de proiecţii video. Andrea Demirgean spune şi activitatea ca actor tru 2012 tru trei specaole trâ cilimean’I La Teatrul Naţional Radiofonic, în reghia tut a lui.

Andreea Demirgean agiundze şi la proiectul a filmului “Nu hiu faimos, ama hiu armân”. Ia dauâ zboarâ al Toma Enache, di-tru interviu: “Mi minduiam la aestu proiectu di ma multu di 10 an’I di dzâle. Candu arhiusiiu dzâşi că un ahtare lucru easte imposibil, aşi că va lu adar.” Ma diparte el spune pi şcurtu subiectul a filmului: Un reghizor amintâ un premiu importantu tru SUA cu un documentar ligat di armân’I, cu titlu inspirat di dodecaloglu ale Matilda Caragiu Marioţeanu. Toma Enache, adică reghjizorlu di-tru filmu, si toranâ cu premiul di-tru America, trâ aţeale 12 averuri spuse dupu Matilda, ama si duţe s-caftâ ninca un aver, averlu 13, ama acţiunea afilmului si bitiseaşte fârâ s-nâ spunâ desi aţel aver 13 fu aflat, i nu.

Lungul interviu dat di Toma Enache si bitiseaşte cu unâ mărturie ţi el l’i-u faţe ale Andreea Demirgean, un lucru ţi, duu zboarâle a lui nu lu are spusâ canâoarâ: “oamin’l’I din radio suntu extraordinari. Cred că aoa easte loclu nai ma plăcutlu. Radioulu easte aţel ma muşatlu loc iu poţ s-lucredz.” dzâţea Toma Enache tru interviulu ţi-l’i lu deade ale Andreea Demirgean.





29.ian.2913, Hristu Stergh’iu



Audio–>

Hristu Steriu, 29.01.2013, 12:26