Agenda armâneascâ – 2013.02.05

Lipseaşte s-nâ turnăm la evenimentile a anlui ţi tricu tra s-u spunim numa ale Manuela Peanci, un bun ascultâtor a nostru, a cure fidelitate fu tim’isitâ cu un premiu di secţia armâneascâ di la RRI cu un premiu. Tru lumea culturalâ armâneascâ Manuela Peanci easte prezentâ di ma multu chiro, ea hiindalui instructor a pareil’ei “Boaţea Armâneascâ”, di Slobozia, şi deadun cu bârbatlu a l’ei , cântâtorlu Dani Peanci, pricum şi cu hil’lu a lor Alexandru agiutâ dipriunâ organizarea di specatcole di cântiţe, giocuri şi adeţ armneşti. Aşi si feaţe şi tru işita a anlui ţi tricu, tru 15 adreu, cându filiala di Slobozia a Suţatâl’ei Fara armâneascâ (prezidentul a f`lcaril’ei Slobozia, Gabriel Muşat), organiză la Chentrul Cultural “Ionel Perlea” spectacolul “V’ine Pap Cârciun, dit isturie pân-tru v’initor”. Un mare numir di cilimean’i furâ prezenţâ la adunarea cu Pap Cârciun -Taşcu Lala, vinit tamam di la Livădz, Livadzle di Paicu, di-tru Elada. Programa di spectacol avu cântiţe, giocuri, poezii şi colinde pi stihurle a poeţlor armân’i di aieri şi di azâ. Instructorlu a giucâtorlor şi cântâtorlor, fu şi easte cum dzâsim (trâ pareia “Boaţea armneascâ”) Manuela Peanci, iara pareia di cântâtori fu agiutatâ la armonicâ di Dani Peanci şi cu boaţea di Teia Alexandru Peanci. Manifestarea di astiptarea a Cârciunlui fu nviscutâ, s-dzatsim ashi, tru stran’e armaneshti, adica fu completatâ cu unâ musatâ expozitie di stran’e shi lucre armânrshti, ndreaptâ di Proiectul Avdela, Georgiana Vlahbei shi Dani Nancu.

Manifestarea nu si bitisi dzua, ea fu prilundzitâ cu gimbusea di la restaurantul “Select”, aclo iu s-dusirâ cilimean’l’i di la adunarea di dzua, n-cap cu pap Cârcin, ama I cu pârintâl’I a lor, tuts deadun, vârâ treie sute di insi.

La spectacolu di la seara armâneascâ giocurile si cântitile armanesti furâ aleapte di pareia “Steaua di vreare” ncap cu cântâtorl’i Gica Coada, Dani Peanci si Ianula Gheorghe. Paplu Cârciun, Tascu Lala, feate urarea a Pareil’ei Boatea armâneascâ, ale Manuela Peanci, pareie ti are vara 25 insi, cta easte shi dzua a Carciunlui tru andreu, s-agiunga di treie ori ahât, adica ahat cat are pareia tut di Slobozia, “Steaua di dor” (pareia di aradz armaneshti, timil’usita tru 1983).



Ale Manuela Peanci, ascultâtoare fidelâ a postului armânescu di la RRI, secţia armâneascâ l’i faţe aestâ ihtibare, l’i da un premiu di tim’ie, aşi cum postă pi Facebook şi coleglu a nostru Tascu Lala a cure Manuela Peanci l’i avea datâ un interviu trâ la RRI. Vruţ ascultâtori, ama nu maşi ascultâtori a noştri, că puteţ s-hiţ şi soţl’i a noştri pi Facebook; ţi vreare ma muşatâ trâ un postu amânescu di radio dicât aestâ minduitâ şi di aestu v’is, minduita şi v’islu că sâ aibâ pi Facebook, un numir di soţ-friendu isa cu numirlu a fraţlor si surărlor a cure suflit bate armâneaşte: un arman – un friendu la RRI.

Aşi că s-nâ turnăm la ihtibarea ţi vrem s-u faţim ale sora a noastra sâ-l’i dzaţim, ascultâtoare di Slobozia.

Hristu Steriu, 05.02.2013, 12:29

Manuela Peanci easti romanca, di casabalu Slobozia, zburashti shi ngrapseashti armaneashti; – Parastisi Gimbushili di Pap carciun di Slobozia shi Bucuresti ndreapti di sutsatili culturali respectivi; deadi ti Sectsia Armaneasca un interviu pi armaneashti cu furnjia a aishtor andamusi tra ficiurits, dadi, maie sh paki. Tsa haristusim Manuela ti cartea elctronica ! – Ti fidelitatea ca u ascultsa emisiunea di la RRI – Sectia Armaneasca, ti vrearea shi sinferlu tsi lu spunj ti grailu shi cultura armaneasca, colectivulu di redactsie tsa duruseashti aesti tomuri prit poshta ica ti ashtiptam la redactsie:

– Manual de Aromana/ Carti tra Invitare Armaneasti di M.C.Marioteanu si Nicolae Saramandu

– Tomurli: “Noul Testament”, “Traduteri”, “Gramatica Armaneasca” di Apostol N.Caiuperi “Istoria Aromanilor” de prof. dr. Ioan Cardula ti cari spuseshi sinferlu sa u ai tu vivlioteca a ta. Cu vreari, Tashcu Lala tru numa a colectivlui di redactsie di la RRI – Sectsia Armaneasca



Ca fidel ascultâtor a nostru, Manuela Peanci deade unâ reacţie la emisiunea tru care secţia armâneascâ transmise interviulu dat di Niclolas Trifon di Paris, a cure cate fu lansat la Pânâgh’irlu di carte Gaudeamus, di Bucureşti, candu urâ lansate ma multe carţâ, pi 22-24 brumar.

Că Manuela cându ascultâ la radio emisiun’le a noastre easte ca unâ dialethea participantâ la faţirea a lor, si veade pi carte ţi nâ u pitricu dupu ţi avdzâ interviulu difuzat sipt`mâna tricutâ, şi tru care dzâţe:

Buna dzuua. Earam la Gaudeamus la lansarea a cartiljei ş mi harsi candu avdzâiu tu emisiunea a voasta di la radio interviul cu autorlu Nicolas Trifon. Easti multu ghini ca lu avetsa shi apridusa pi armaneashti, ashi anvitsamu shi cumu sngrapsescu zboaralji shi dealithea easti zori sna adutsemu aminti di zboari tsi adza nu sufilisescu .

Haristusiri chi lucru ambaru. Cu tinjii shi vreari, Manuela Peanci.

Interviulu la care si referâ ascultâtoarea a noastrâ fu acordat di Nicolas Trifon ale colega a noastrâ Aurica Piha, atumţea cându eara vinit tru România, la pânâgh’irlu di Bucureşti, şi tricu şi pi la scamnul a nostru, pi la sediul RRI di pi strada Gheneral Berthelot.

Cartea fu publicatâ prota oarâ Paris, tru anlu 2005, cu numa “Les Aroumains, un people qui s’en va”; cu traduţirea In limba română ea fu lansatâ Bucureşti, la Pânâgh’irlu Gaudeamus, tru a daua parte a meslui brumar, cu numa “Armâl’i pritutindeni, ama nică al’iurea”, armân’l’i pritut şi iuva. Tru 2009 ea fu publicatâ şi Belgrad în versiune sârbo-croatâ, di profesoara di francezâ, membrâ la suţata Lum’ina di Belgrad, Lila. Versiunea în limba română, tru 2012 fu faptâ di un editr di Chişinău. Cartea al Nicolas Trifon fu mbogăţitâ cu participarea pri-tru cate un articol ligat di tematica a cartil’ei a cercetătlor Tede Kahl şi respective Stamatis Beis.

Lansarea fu faptâ cu prezentările spuse tru zbolu a profesorlui Alexandru Gica, a striducâtorlui E.Ciobanu şi a istoriclui Andrei Pipidi.

Dupu cum ştiţ carea işi la editura Cartier, a cure l’I da feliocitari Andrei Pipidi cându dzâţe alidzem:

“fuiu dealihea impresionat di calitatea a liştei traduţire ţi easti una carti ti-anami di lucru sh mi harsescu câ avui pistusini tu autor sh tu aesta tema, shi s-acâtsă di lucru ta s-da a publiclui românescu aestâ”. Istoriclu Andrei Pipidi scoase tru mighdane că Nicolas Trifon sâ spusi axi ta s-ngrâpseascâ unâ lucrari di mari eurudiţie cu unâ conshtiinciozitati, ti-anami.



Dumnil’ia a lui, ca om nvitsat, erudit, frati di a meu, tu aestâ zânati, di istorie — dzâse istoriclu Andrei Pipidi – tru cari lucrâm di ma multu di 50 di anj, mini nu pot s-adavgu multi lucri câtse spunearea a lui ânj si pari concretâ, voi sâ spun mashi câ anvâlindalui tutâ eta di mesi ahântu mintitâ sh ti cari izvurli istoritsi nu suntu ahât multi cât eara ananghi shi avândalui curayiu ta s-agiungâ pân tu dzâlili a noasti, dimi xitâxindalui catastisea-a armânjilor arâspândits, cum furâ sh cum suntu tu tuti vâsiliili a aishtei reghiuni ma ptsân Kosovo, ama noi shi ashi nu pricunushtem aestâ vâsilie.

Cum tsi s-hibâ, am dip ptsâni lucri s-adavgu apârnjindalui di la unâ carti tsi ishi di ptsân kiro, Roma, di Giuseppe Stavile tsi s-kljiamâ “Valachi e Valachia della literature franceze medievale” shi ari ndauâ titluri di cântãri epitsi frântseshti icâ italo-frântseshti dit eta XIII shi XIV cari nu eara pânâ tora tricuti tu bibliografia a subiectului.

Tsi easti interesantu, easti atsea câ shi aoa autorlu featsi unâ observatsie justâ, tu prota parti a etâljei, dimi dupu cruciada IV vlahilji suntu mutrits cata cum eara sarazinjilji ca pângânjilji ni embistimenj.

Cu kirolu, ahurhim ta s-ghivâsim ti “Le Roy de Blaque” ica “La provincie de Vlachie” shi altili.

Tuti aesti s-aproaki di averlu a vâsiliilor romani pisti cari va s-tindâ amirâria otomanâ.

Dimi, dip ptsân ti adâvgari. a nica tsiva tora tu tsi mutreashti isturia modernâ shi zburãscu ti momentul multu importantu a Eradeauâljei a Sultanlui cându suveranlu ali Amirârilje Otomanâ pricânoashti ca millet isa tu ndrepturi cu alanti natsiunj muslimani I crishtini, ti vlahi.

Easti anlu 1905 tu 23 di Mai sh ti aestâ âlj dzâc al Nicolas s-mutreascâ pisti adutserli aminti diplomatitsi al Alexandru Lahovari cari furâ tipusiti di ptsân kiro, s-cljeamâ câ li reeditã diznău.

Eali furâ tipusiti ti prota oarâ tu Convorbiri Literare prit anjilji 1935-1937 sh-tora reeditati.

Cadealihea easti câ ari aclo multi informatsii ti situatsia dit atsel kiro ti amirâria otomanâ.

Videts, – dzâse Andrei Pipidi – io lugursescu câ aestâ carti nâ agiutâ sâ-nchinisim cama largu pi calea a cunushteariljei cama limbidâ ti catstisea dit Balcani sh ti tutâ isturia-a armânjilor ashi cum fu ea cercetatâ shi spusâ tu aestâ carti, dimi easti unâ paradigmâ ti caritsido insu tsi va ta sâ s-aproaki di aestâ temâ.



05.feb.2013, Hristu Sterghiu