Agenda armâneascâ – 2013.03.26
Hristu Steriu, 26.03.2013, 12:40
Na vini dimandari jiloasa, l`ljirta dumidza fratili `anostru
Yoryi Prapa di Veria. Pruyuriili `ameali pana la: fumealjia
`alui,Sutsata Armaneasca,shi armanamea di Veria.Dumljiarta!
Mita Guda
Un mari suflitu armanescu azbuira sh-na alasa cama oarfanji: yeatrulu Yioryi Prapas, di la Sutsata a Armanjlor Di Veria! Daima va-lu portu tu inima, Dumnidza s-lu ljearta!
Florentina
Purgurseari la taifa a lui Yoryi Prapa+, dumnidza s-lu aiba tu partea buna
Cu nvirin,
Andon Hristo
Cu ni pistipseari u apruchemu habara ca d-nul Yoyi Prapas lu yirta dumidza, shi mamultu na va s-hiba anamisa di noi. Di numa amea, sutsata “Mandra” shi parea di cantator di Scoija “Gramusteanj”,la familiaa-a lui caftam s-aiba sanatati shi bana lunga-a al Yoryi s-ai hiba loclu lishor. Armanamea chiru un mari patriot catra armanamea dit lumea tuta.
Sul Yarta dumidza.
Yioryi al Giuiapi.
Textul di paragorisire, nghrâpsit di dascalu di la sculia armâneascâ a suţatâl’ei di Veria, domnul Take Gh’eorgh’iu, nâ fu pitricut di Gh’iorgh’i Shutaru. Cu poate unâ m’icâ alâxire cându tricum textul pi armâneaşte, ia ţi sâ spune cu dureare tru aestu necrolog, tru aestâ ghramâ di moarte:
Ananghea di nuntru a mea şi borgea, ama şi tim’ia ţi m’i-u feaţe Suţata a armân’lor di Veria ţi mi aleapse trâ aestu lucru pi mine, tra sâ spun ţiva la unâ ahtare dispârţâre, mi fac, aestâ borge şi tim’ie, tra sâ-l’i dzâcu oarâ bunâ a fratilui a nostru Ggiorgh’i Prapa, tru aestu momentu şi tru aestâ stigma, cându el lo calea ţi nu are turnare, calea a anghil’ilor şi a ţiloru ndrepţâl’i, calea aţea fârâ moarte şi cale a eternitatil’ei.
Căl’ilurile a banâl’ei şi a moartil’ei nu li ştie canâ. Aieri lu avum cu noi şi fâţeam lafe şi planuri trâ v’initor, tru aestâ oarâ Gh’iorgh’i easte aproapea di stripâpân’l’i a noştri şi faţe moabete cu el’i. Mira lu duse la Seli aţea ţi ahât u vru.
Gh’iorgh’i muri pi cicioare. Pi cicioare fu ntreaga lui banâ. Si alumtă cu griutăţle a banâl’ei ninca di-tru an’l’i a sânâtatil’ei ca di cheatrâ a tinireaţâl’ei, şi nu s-apâre di partea urutâ şi di stinahur a banâl’ei. Tru condiţii greale, studiile a lui el şi li feaţe tru capitala culturalâ a Europâl’ei, Viean. S-alumtă de-a lungul a banâl’ei contra a tutulor adversităţlor şi apruftusi di şi-u ligă bana di unâ carierâ profesionalâ ngh’ilicitâ, caracterizatâ pri-tru integritate ştiinţificâ şi umanistâ. An’l’i di pidimo nu puturâ s-lu azvingâ şi s-l’i-u surpâ bana.
Gh’iorgh’i şi iatrulu care fu el, ştea că un veritabil om di ştiinţâ, cu nâmuze şi altruistu cu bana ncl’inatâ a oamin’lor ţi au ananghe di ştiinţa a lui di medic şi maestru al Asclepios vindicâtorlu, easte şi un om cu familie, un soţ şi priiatin loial, în gheneral, easte un om cu principii. Shi ştea ninca, tru dzaţil’i an’i di ma nâpoi, tru ultimulu decheniu, că loclu a lui eara la Suţata armâneascâ di Veria. Om dedicat a unei ideie analtâ, el eara dat cu tut suflitlu trâ ţânirea a tradiţil’ei, aţea tricutâ a nauâ di oamin’l’i şi fara a noastrâ tru curdzirea nidânâsitâ a an’lor, eara om dedicat trâ ţânirea ale identitatea a noastrâ, cu lucru nidânâsit ca un dialihea om om cu puteare şi materie ca di halcumâ. Mu ştea niţiunâoarâ s-dzâcâ nu şi că nu poate. Fu un om consecventu şi vizionar, ţi alumtă dipriunâ trâ un ideal, fu exemplu trâ nalile bârne di tiniri ţi v’in dupu el.
Bână tru Europa mulţâ an’i di dzâle, şi nu li arupse canâoarâ ligâturile ţi li avea cu oamin’l’I di-tru locurile iu nviţă zânatea al Asclepios. Shi, cu izinea al Tache Gh’iorgh’iu ţi scrise aeste zboarâ di dispârţare dispri durutl;u a nostru frate armân, pot mine di aoa di la microfon, Hristu Stergh’iu, sâ spun că avea bune ligâturi şi tru dumenea ale preocupare trâ identitatea armneascâ, şi va u dzâcu numa a unui mare specialistu tru aestâ poblemâ, profesolu austrica Max Demeter Peyfuss, cu care Gh’iorgh’i Prapa si cunuştea şi si tim’isea multu ghine. Ama s-mi tornu la zbolu al Tache Gh’iorgh’iu, dascalul di la sculia pi armâneaşte di la Sutata di Veria. Gh’iogh’i Prapa, om di mare culurâ, nu si alâsă tratu la vârâ altâ idenitate, el fu şi armase armân. Avu râdâţin’i ahândoase tru identitatea armneascâ, ama el u minduia tradiţia că s-hibâ mbogăţitâ şi cu idei europeane, el eara un om cu mintea dişcl’isâ, şi nu eara sclav maşi a unei tradiţie ngustâ şi intolerantâ. Avea unâ minduitâ avansatâ, ţi triţea nintea a multor alţâ oamin’i.
Metafraze, traduţire, di-tru literature xeane, di articole dispre armân’i, feaţe di puţâne ori, şi niţe dispre Veria nu are scrisâ multu, am alasâ unâ mosternire, unâ clironomie trâ tiniri tra sâ-şi ducâ ninte lucurlu şi tra sâ scoatâ tru mighdane avearea culturalâ a patridâl’ei.
Durearea ţi u aduţe moartea a lui nu easte maşi a laolui, a soţiil’ei, a copiilor şi a taifâl’ei, a surărilor a lui. Gh’iorgh’i avu soţ şi oaspiţ piste tut tru Balcan’i, şi tru tut cosmul, tru ntreaga lume. Fu un om multu vrut, bogăţil’ia a lu di cunoştinţe eara enciclopedicâ, şi vrearea câtrâ armâname şi cătră cultura vlahâ nu avea mardzinâ.
Arhiusinda di azâ, Siloghlu a nostru va s-hibâ ma oarfân. Cheardirea easte mare ţi nu sâ spune. Ama, duse şi nu avem ţi s-faţim. M’i-aduc aminte momentile ţi li avem tricutâ deadun, eforturile a noastre şi succesile ţi li avem amintatâ tru faţirea tut cama sânâtoasâ a Suţatâl’ei. Tute aeste va-s armânâ trâ daima tru mintea, tru suflitlu şi ru inima a noastrâ.
Frate Yiorgo, trâ noi nu murishi.
Va hiï steaoa tse va nâ aspunâ cârearea ali banâ.Va ti avem(u) tu minti, tu suflitu shi tu inimâ nâ, tu eta tutâ.
Frate Yiorghi, cali bunâ.
Cu mari tinjii frâticlu a tâl(u) Taki al Georgiu
sh-Sutsata Armânjilor di Veria
Dupu zboarâle aeste di Veria, s-treaţim la zboarâle ţi li pitreaţe Dini Trandu di-tru America.
Tinjisita Armaname
Cu mari nipistupseari sh-anvirinari u aprukeai aista habari jiloasa ti suflitu armanescu, ti tuta Armanamea. Lu canuscui ghini pi Dr. Yioryi al Prapa. La 2010 mi calasi Veria la prota andamusi di Veria di muzica sh-gioc a tinerilor di tut Balkanu “party sum steali” Cathi dzua irram deadun. De atumtsea irram ca dearihina frats. Ni adunam sh-la marea adunari a Armanjlor di Moskople. Dr. Yioryi Prapa irra un gioni patriot ti armanami; un suflit aleptu, una inima mari, un om bun, pirifan ti isnafea lui, un om cu multa tinjie ! Irra tut cu arasu pi budza sh-avea zboarra buni ti tuts. Ca prezidentu a Sutsataljiei armaneasca di Veria fu un mari enthuziast ti nikirerea faraljiei armaneasca sh-andrupa cu paradz a lui multi evenimenti culturali armanesti. Aista dzua di Marts 25, 2013 va s-aramana ca una dzua lai tu bana Armanamljei, una dzua cand Dumnidzalu sh-u shutsa fatsa di la Armanami sh-ni adusi aista cripari !
Aza kirum un frati bun! Aza kirum una bucata dit suflitu a nost ! Aza Armanamea s-njicura ! Aza Armanamea plandzi !
Frate Yoryi, aco iu eshti, nu va s-ti agarshesc varaoara sh-daima va s-esti tu suflitu a meu ! S-ti ljiarta Dumidza cari ni ti lo sh-ni agudi tu inima ! Ma nu easti ndreptu ! S-eshti rahati sh-di aco di-ndzeana s-veglji Armanamea s-nu keara !! S-baneadza tuts alants dit fumeljia tau
Cu inima anvirinata sh-cu sufltu laiu
Fratili a tau Dini Trandu
Easti crima sfuga di anamasa di fumelja unu suflutu di omu bunu, unu
arman cu tinjii anamasa di sutsata armaniasca. Nu shtiu catse Dumnidzallu
u deadi asha si faca aistu lucru. Salj baniadza fumelja.
Shi noi ma adunats dupu anamnisia a lui !
Hristu GOCI
Di la Suţa a Scriitlor şi artişţâl’I armân’I di-tru Machjidunie, SSAAM, Vanghe Mihanj stergh’I pitreaţe zboarâle di paragorisire:
PRUGYURII TRA FAMILIA AL YIORYI PRAPAS shi la SUTSATA ARMANEASCA DI VERIA.
D-ul Yioryi Prapas,muri sh-na alasa ma oarfanj! Cafiuna moarti di un frati ica
sora armana suntu,
DORU SHI JALI TRA TUTS NOI ,
CA HIM PARTI DI BANA ARMANAMILJEI JILOASA.
Nu va lu agarshimu, totana va-lu portamu tu inima.S-ALJ BANEADZA TAIFA.
DUMIDZA S-LU LJEARTA!
Cu tinjie shi dureari,di la Sutsata-a scriitorlor shi artishtsalji Armanj dit
Machidunii
,Vanghea Mihanj – Steryu cu coleghii poets
S-treaţim la unâ hâbare di-tru lumea a cartil’ei, la Pânâgh’irlu di Paris, di iu pitreaţe unâ hâbare poeta Kira manţu..
Paris — Panânâyirlu di carti 2013
La Pânâyirlu di carti di Paris, tu dzuua di 23-li di Martsu 2013, s-featsi pârâstâsearea a cartiljei alu Nicolas Trifon — “Les Aroumains — un peuple qui s’en va” — deftira editsiuni, alâncitâ tu editura “Non Lieu”.
Zburârâ Matei Cazacu, editorlu shi unu tiniru etnologu.
Nâ hârsimu s-videmu câ vinirâ multsâ oaminji shi ancupârarâ cartea.
Bâgarâ antribări shi spusirâ sinferu s-anveatsâ ma multi trâ unu populu ma ptsânu cânâscutu tu lumea di adzâ ditu Frântsii.
Dupu vârâ sihati di muabets, oaspitslji s-hârsirâ di bunetsli adusi di nicukira alu
Nicolas Trifon, Cristina Pasima – avdzâtili piti armâneshtsâ, “udati” di nostimlu yinu aroshu di Neagushti “Butari”.
Tricumu unu kiro di harauâ câ la unu ahtari pânâyiru cu numâ s-vidzu unâ carti trâ Armânji.
Kira Mantsu
26.mar.2013, Hristu Stergh’iu
Audio–>
