Agenda armaneasca 2015.04.28

Anunţ concursu Litoral:

Hristu Steriu, 06.05.2015, 22:24

Vruţ oaspiţ, vă grim tra să participaţ la un nou concursu cu premii, “Vacanţă tru sudulu a Litoralului românescu a Amaril’ei Laie”. Concursul easte dedicat a unuia di principalile puncte di atracţie în România trâ turiştil’i xen’i şi român’i, cu accentu pi Mangalia, ţitatea Callatis di-tru antichitate, şi bairlu di 6 staţiun’i di-tru partea di not a Litoralului (Jupiter, Saturn, Venus, Neptun, Olimp şi Cap Aurora).

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Google+ şi LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la ndauâ întribări şi puteţ sa amintaţ. Concursul va sǎ ţânǎ până pi 30 aprier, data a poştâl’ei.

Mǎrile Premii va sǎ hibǎ dauă sejururi trâ dauă persoane, di 8 (optu) dzâle, cu cazare 7 (şapte) nopţâ tru cameră diplo, cu pensiune completă, di care un sejur dzâlile 12-19 iunie şi al doilea sejur tru perioada 6-13 agheazmǎciune 2015, amindaule la Hotel ”Delta” di-tru Jupiter, judeţulu Constanţa. Ca di aradǎ lipseaşte să vă asiguripsiţ pi isapea a lui transportulu internaţional până tru România şi, ma că si vâ hibâ necesară, viza trâ România.

Concursul easte sponsorizat di Hotel ”Delta” – SC Delta Aurora SA şi easte organizat deadun cu Primăria a Municipiului Mangalia, Muzeulu di Arheologhie Callatis” Mangalia şi alţâ parteneri locali.

Localitatea easte menţionată tru documentile genoveze di-tru secolul al XIII-lea. Numa di Mangalia” apare tru aţistă formă tru 1593, iara aduţirea ţi u are cu denumiri tătăreşti din reghiune şi prezenţa a unei importantǎ comunitate di tătari tru cǎsǎbǎ atestă orighinea tătărească a denumiril’ei. Anterior a secolului al XIII-lea, localitatea apare sum numa anticǎ di Callatis, care fu unǎ colonie a ţitatil’ei grǎţeascǎ Heraclea Pontica (azǎ Ereğli tru Turchie) di-tru secolul al VI-lea îHr. Portul şi giumitate di cǎsǎbǎlu di-tru antichitate sunt amuşi acoperite di ape. În ciudia a polimilor şi a lâxearil’ei a stăpânirilor, cǎsǎbǎlu prucupsi 1200 di an’i, niscâtiori liber, uneori sum stăpânirile succesive a perşilor, macedonenilor, dacilor, romanilor, avânda başi monedă proprie. Ţitatea easte distrusă unâoarǎ cu năpǎdirea a populilor migratoare di-tru secolile VIII şi IX. Easte parţial adratǎ diznou tru secolul XI unâoarǎ cu intrarea diznou a Dobrogei sum stăpânirea bizantină, ama easte distrusă diz nou tru 1225, arsă di tătari.

Mangalia agiundze port modernu (al doilea portu maritim românescu după Constanţa), cu 3000 di locuitori permanenţâ tru 1938 (piste 10000 veara). Cǎsǎbǎlu si dezvoltă şi creaşte rapid agiutat di plaja di arinâ, care si tinde pi ma mulţâ kilometri. După ultimul polim mondial agiundze zonă militară di frontieră şi turismul stagneadză. Tru 1954 easte diz nou dişcl’is a tutulor, iara di-tru 1962 cǎsǎbǎlu agiundze un importantu chentru turistic: tru pădurea Comorova, de-a lungul a amaril’ei, suntu construite 6 staţiun’i balneoclimateriţe şi di agrementu: Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus şi Saturn. Cǎsǎbǎlu are numiroase atracţii turistiţe, aţeale mai importantile hiinda Moscheea Esmahan Sultan, Muzeulu di Arheologhie Callatis” (care apânghiseaşte singurulu papirus din România), Monumentul a Eroilor, Muzeulu a Marinâl’ei, Herghelia Mangalia, rezervaţia naturală Hagieni, portul turistic, Piştireaua Movile (care nu easte dişcl’isǎ a publicului şi care ciudusi lumea ştiinţifică mondială pri-tru ecosistemulu a lui complet izolat di mediul exterior), Pădurea Comorova, Movila Documaci, edificiul bizantin, Lacul Mangalia, Ţitatea Callatis, Peştera Limanu.

Şi tora, întribările:

– Cum si numea Mangalia tru antichitate?

– Ţi spileie, piştireauă unicat la nivel mondial si află tamam lângă Mangalia?

– Cum se cl’iamǎ staţiun’ile di-tru sudulu a Litoralului românescu a Amaril’ei Neagrǎ?

– Numiţ 5 atracţii turistiţe din Mangalia sau di aproapea aclo.

Vă paraclasim să nǎ scriiţ ţi v-are determinatǎ să participaţ la concursu şi di ţi aform’ie urmăriţ programile RRI on air sau în mediul online.

Coordonatile a noastre: Radio România Internaţional, str. General Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 0040.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro. Puteţ sǎ nǎ răspundiţ până la 30 aprier, data a poştâl’ei. Amintâtoril’i a Mǎrilor Premii va sǎ hibǎ anunţaţ curundu după bitisirea a concursului, trâ aveare chiro să-şi pregătească excursiile în România, tru meşil’i cirişar, respectiv agheazmǎciune. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

*******************************

Simona Halep, adica România, diznou pi loculu doi, tru tenisulu feminin mondial!

Siptâmâna tricutâ, tru semifinalile a turneului di la Stuttgart, Simona Halep, care avea niscante probleme medicale, giucă ma puţân ghine, şi fu azvimtâ di giucâtoarea danezâ, Caroline Wozniacki. Ama, tut ashi cum lu chiru loculu doi, pi care avea agiumtâ, şi dinintea a l’ei eara maşi americanca Serena Williams, cu tut că chiru mecilu, ea alină di siptâmâna aestâ pi loculu 2 WTA. Aestu lucru si feaţe di aform’ia că rusoaica Maria Şarapova fu elimnată ninca di-tru optimuri, aşi ca la puncte, fu antricutâ di Simona Halep, care tricu di pi 3 pi 2 WTA. Tr parcursul di la Stuttgart, turneu dotat cu premii In valoare di9 731 di m’il’e di dolari, Simona va-s l’ia un cec in valoare de 35.455 de dolari si 185 de puncte in clasamentul WTA.

Punctajulu la protile, s-dzâţim 5, locuri easte:

Clasamentul complet WTA și pozițiile ocupate săptămâna trecută în paranteze:

1 (1). Serena Williams (SUA) 9.981 puncte

2 (3). Simona Halep 7.755

3 (2). Maria Şarapova (Rusia) 7.525

4 (4). Petra Kvitova (Cehia) 6.060

5 (5). Caroline Wozniacki (Danemarca) 4.790

Poziţiile 1, 4, 5, 8, 9, 10, adica Serena, Petra, Caroline, Ekaterina Makarova (Rusia), Agnieska Radwanska (Polonia), Carla Suarez (Spania), arâmasirâ staţionare, şi si feaţirâ alâxiri, inversări, întră locurile, 2 şi 3, Simona Halep şi Maria Şarapova, şi locurile 6 şi 7, Eugenie Bouchard (Canada), care alină, şi Ana Ivanovic (Sârbie), care dipuse.

Poziţiile ocupate di alante românţe în clasamentu:

33 (33, staţionar). Irina Begu 1.409

61 (alină di pi 62). Monica Niculescu 848

69 (alină di pi 70). Alexandra Dulgheru 791

100 (alină di pi 103). Andreea Mitu 586

143 (alină di pi 145). Sorana Cîrstea 380

178 (care dipuse cu ma multu di 10 poziţii, di pi165). Ana Bogdan 300

179 (dipuse di pi 178). Patricia Țig 296

320 (alină di pi 323). Alexandra Cadanţu 112

354 (alină di pi 358). Elena Bogdan 96

381 (alină di pi 387). Irina Maria Bara 85

384 (alină di pi 388). Diana Buzean 83

*******************************

Pi 23 apriir, di Agh’iGh’iorgh’i, numâ ţi armân’il’I u loa di-tru bâseriţile gârţeşti, v’inea oara cându si alina oile tru munte. Ama, Nicolas Trifon, autorulu a cartil’ei di-tru 2005, “Les Aroumanis, un people qui s-en va…”, ca un picurar a ghramilor şi a cărţâlor, si alină cu unâ nauâ lucrare, pânâ tru “câsâbălu albu”, di pi Dunăre, Biligradi. Fură dauâ evenimente, unâ conferinţâ, şi, după alte dauâ dzâle, unâ lansare di carte după cum nâ informeadzâ Alexandru Gica.

Gioi, 23 di aprilu 2015, Nicolas Trifon parastasi conferintsa ’Armanjlji, piesa tsi artiseashti tu puzzlelu balcanic’ la Academia ti Shtiintse shi Arti ditu Sarbie. Apridutsearea pi sarbeashti u adra Lila Cona, prezidenta di la Sutsata sarbo-armaneasca Lunjna. Ninti di Conferintsa zbura academicianlu Vojslav Stankovcic, tu numa a comitetlui ti ndrepturilji a omlui shi ti minoritats. Dupa conferintsa fura moabets ligati di statutlu tsi lipseashti datu a armanjlor ditu Sarbie,un statut ahoryea di atselu a romanjloru ditu Voivodina shi a vlasiloru ditu Timoc. Sala eara mplina.

Tut Alexandru Gica dzâţe că

Sambata, 25 di aprîlu, fură oaspits la sutsata Lunjna tsi ari sediulu tru una casa iu ari sediul Fundatsia Nushic (loclu fu datu ti 10 anj di un membru ditu fumealjea a avdzatlui dramaturg arman Branislav Nushic). Aclo fu parastasitâ cartea alu Nicolas Trifon ’Iu easti Armania?’ (editura Cartier)Alexandru Gica zbura tru arhiusita dispre istoria a armaniloru di-tru Sarbie,Iugoslavie, Republica Macedonia tru suta di an’I di după polimile balaniţe. Tru bitisita, nicuchirilji di la “Lunjna” organizară un muşat minispectacol, cu mushati cantitsi armaneshtsa cantati cu pianlu, chitara shi boatsea.

Emailul easte simnat di Nicolas Trifon şi Alexandru Gica.

Ascultaţ aoa –>