Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Agenda armaneasca

Societatea di Cultură Macedo-Română, iu Nicolae Şerban Tanaşoca eara membru, prim-vicepreşedinte a societatil’ei, pitreaţe un comunicat trâ hâbarea laie că muri Nicolae Şerban Tanaşoca. Alidzem di aestu comunicat:

Agenda armaneasca
Agenda armaneasca

, 11.04.2017, 20:40


“Membril’i a Societatil’ei di Cultură Macedo-Română, întruniţ în şedinţa adunaril’ei ghenerală, aflară cu tristeţe hâbarea treaţiril’ei tru lumea alantâ a prim-vicepreşedintelui a li Societate, prof.univ.dr. Nicolae Şerban TANAŞOCA.


Personalitate marcantă a banâl’ei ştiinţifică românească, director a Institutului di Studii Sud-Est Europeane a Academiilei Română, Nicolae Şerban Tanaşoca îşi dedicăă bana şi activitatea istoril’ei a român’ilor nordu şi sud-dunărean’i.


Societatea de Cultură Macedo-Română deplândze marea cheardire.


Dumnidză să-l facă arihate!” (bitisim alidzearea)




În data di 7 apriliu 2017, tricu tru eta alantă istoriculu şi filologulu român Nicolae Şerban Tanaşoca., erudit specialistu în filologie clasică, în studiul a civilizaţil’ei bizantină şi a culturilor din Balcan’i.



Născut la 3 octombrie 1941, dintr-ună familie di aromân’i, profesorulu Tanaşoca, tra s-repetămformularea di-tru comunicatulu a Socetatil’ei di Cultura Macedo-Română, şi-are dedicată bana a studiului a filologhiil’eei clasică, a civilizaţil’ei bizantină şi a culturilor din Balcani. El fu directorulu a Institutului di Studii Sud-Estu Europeane a Academiilei Română, for care editeadză ună revistă di prestigiu european.


În calitate di membru colaborator a Comisil’ei Patristică a Patriarhiilei Romană, agiutăă la buna desfăşurare a proiectului di traduţiri din opera Sâmţâlor Părinţâ.



Pi nângă studii şi traduţeri din cultura bizantină, Nicolae-Şerban Tanaşoca si preocupăă di istoria modernă a Româniilei.


Unâ di ultimele a lui apariţii publiţe fu la solemnitatea dedicată a împliniril’ei a unui secol şi giumitate di la adoptarea Constituţil’ei di-tru 1866, găzduită di Academia di Studii Economiţe.


Să lom niscânte date dintr-un interviu cu profesorulu Nicolae Şerban Tanașoca realizat de Georgeta Pop tru 2002 trâ Arhiva de istorie orală a Memorialului Sighet, înhiinţat tru 1993. Nicolae Şerban Tanaşoca bitisi facultatea tru 1964, ama nu putu sâ hibâ ţânut la catedră din motive di orighine socială. Atumţea fu propus la proaspit înhiinţatulu Institut di Studii Sud-Est Europene, ţi eara înhiinţat di un an ninte, tru 1963 la Bucureşti. Fu acceptat ca cercetător stagiar.



Tru institut si pregăti trâ unâ carieră di bizantinistu, si acâţă să înveaţă limba neogreacă cu un profesor. Doctoratulu tru 1979, lu obţânu cu unâ teză dispre influenţa latină în vocabularulu grăţescu bizantin, la Facultatea di Filologhie Clasică.


Doctorulu tru matematică Alexandru Gica, di la Suţata di culturâ armâneascâ, di Bucureşti, faţe unâ treaţire în revistă, pi puncte, a lucrului ţi lu feaţe marile dispărut. Alidzem:


“Tsi adră Nicolae Şerban Tanaşoca ti armânj:



– Xanatipusi cartea alu Yeoryi Murnu ti isturia veaclj a armânjlor (cartea alu Murnu ishi tu 1913; editsia Tanashoca — multu adăvgată cu xitaxeri tsi s-featsiră dupâ tsi Murnu angrăpsi cartea a lui — ishi tu anlu 1984)



– Tipusi tuti fântânili ti armânj tu angrăpserili bizantini (multi di eali eara cunuscuti ama niscânti nu eara cunuscuti ici tu dunjeaua armânească)



– Tu 1994 adră apridutsearea tu limba română a cartiljei “Chestiunea armânească” alu Max Demeter Peyfuss, unâ ditu nai ma bunili cărtsâ ti armânj



– Angrăpsi ma multi studii tră mărilji anvitsats armânj: V. Papacostea, T. Capidan, Y. Murnu (Tanaşoca tipusi shi niscănti cărtsa ditu 1913 alu Murnu tsi suntu malmă tră isturia armânească). Tră nunlu a lui, Vicor Papacostea, adră carti ahoryea.



– Tu 2012 scoasi tu padi unâ carti tsi s-avea chirută. Easti zborlu di documentili ti armânj tu eta 19, adunati di Victor Papacostea shi Mihail Regleanu. Tanaşoca află manuscrislu sh-lu tipusi.



– Tu chirolu ditu soni lucră la tipusearea a corespondentsăljei anamisa di Apostol Margarit shi Ioan Carageani. Cartea easti etima shi amu nădia va s-hibâ tipusită.



Avem adză isturii angrăpsiti a armânjlor shi ti furnjia câ Tanaşoca adră multu lucru.”,


dzâse Alexandru Gica.



**************************


Un pânâgh’ir a cartil’ei si ţâne tru cathe priumveară, mesulu apriir, la Scopia. Goran Puşuticulu, di la Unia trâ culturâ a armân’ilor dit Machnidune, UCAM, nâ informeadzâ tru un email ligat di aestâ manifestare di sipt`m`na ţki tricu (3-9 aprier), alidzem:



“La Panayirlu internatsional a cartiljei tsi stamana aesta pana Dumanica s-tsani Scopia, tu RM, cata cum easti canascut lucru, shi Unia ti cultura-a Armanjlor dit Machidunii ari ahorghea shtandu cu cartsa ti Armanjlji. Cartsalu suntu di tuti dumenili, pi armaneaşte, machiduneaste, angleaste, frantseaste, bilingvi ica trilingvi.


La cafi editsii UCAM prezenteadza nali cartsa dinintea-a publicaljei. Anlu aestu la shtandul ali UCAM suntu aesti nali publicatsii



1. Aromancite. Istorija. Jazok. Kultura. (Armanjlji. Isturii. Limba. Cultura). Easti zborlu ti cartea publicata Pariz shi coordonator eara Neagu Giuvara. Pi limba machiduneasca di Dina Cuvata.


2.Aromanski studii di Valeriu Papahagi. (Studii Armaneshsta di V. Papahagi). Ari alti studii di-atseali tsi fura bagati di Stanila. Suntu studii tsi al D.Cuvata lj-li deadi, tu-anlu 1987, Marian Papahagi di Cluj. Tradutsiri pi machiduneashti di D.C.


3.”La stashonea di Scopia” di Dina Cuvata. Ari ma multi adutseri-aminti shi cumats di proza shcurta.


4.Numirlu 1 (60) di revista “Grailu Armanescu” dedicat ti 65 di-anji di bana shi 25 di-anji di membru la Sutsata-a Scriitorlor a Machiduniiljei al Dina Cuvata.”


Simneadză:


“Cu tinjii,


G. Pushuticlu”

Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci

Român’il’i di la sud di Dunăre suntu, reprezintă patru volume dedicate a român’ilor di la sud di Dunăre, care au agiumtă la marile...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Manuela Nevaci
Agenda armânească Friday, 11 June 2021

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu

Presedintile a Comisil’ei trâ român’il’i di pretutţido din Senatulu a Romaniil’ei, Claudiu Tărziu are faptă ună vizită de lucru în...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu senatorulu Claudiu Târziu
Agenda armânească Wednesday, 29 January 2020

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat

După cu-ndriptate dzaţe Roxana Iorgulescu, şi alidzem zboarale a lei cu care feaţe invitaţia a oaspilui a lei: “Dzuua de 15 ianuarie va hibă...

Român’il’i di nângă noi – Interviu cu profesorulu Vasile Şoimaru, realizat
Agenda armânească Thursday, 22 August 2019

Agenda Aromana

Român’il’i di nângă noi — Congresulu, di Iaşi, a profesorilor di istorie şi di limba română, interviu cu preşedintile a...

Agenda Aromana
Agenda armânească Wednesday, 21 August 2019

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic

Român’il’i di nângă noi — Chentrul trâ ţânirea limbâlei şi culturâlei tradiţională românească, di Cernăuţi, interviu cu...

Român’il’i di nângă noi Interviu cu Iurie Levcic
Agenda armânească Tuesday, 05 February 2019

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin

Tru sâhate aniversara Radio România poate sa si mărească cu mai multe proiecte. Unulu di aestea si cl’eamă Radio Chişinău, parte a...

La ceas aniversar – Interv cu presed dir gen al Radioului, Georgica Severin
Agenda armânească Monday, 04 February 2019

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga

Iulia Modiga, sociolog din Republica Moldova, easte redactor-şef a piblicaţil’ei online di ştiri, opinii şi investigaţii, “Info Prut”....

Român’il’i di nângă noi – Spaţiul mediatic comun, interviu cu Iulia Modiga
Agenda armânească Saturday, 02 February 2019

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Tema identitatil’ei urbană şi Chişinăulu tru an centenar: Mara Popa precizeadză liniile a interviului cu profesor universitar Sergiu...

Român’il’i de nângă noi – prof univ Sergiu Musteaţă, di Chişinău

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company