Agenda aromână

Anulu aestu si fac 7 ori di cându si marcheadză pi 13 şcurtu vocaţia di irine a Radioului, pri-tru Dzuua Mondială a Radioului. Aestâ Dzuuă aduţe aminte prima emisiea postului Naţiunilor Unite, care a avut loc în 1946. Tricură di atumţea 72 dui an’I, di cându pri-tru boaţea a ONU, radioulu militeadză trâ bună achicsire întră naţiun’i, militeadză trâ pace. În România, radioulu lucreadză di-tru anulu 1928, şi di toamna va sâ si facă 90 di an’I di la prota emisie în limba română. Ma si nâ turnăm la aniversarea di 72 di an’I, adică la Dzuua mondială a radiopului şi nu la aţea maşi naţională, tema di anulu aestu easte “Radio şi Sport”. Reprezentantul a Uniunil’ei Europpeană di radfio şi telviziunea Graham Dickson dzâse cu aestă ocazie că: “…radioul e cel mai larg accesibil trop de comunicare în masă din lume. Radioul trebuie să reflecte populaţia în întreaga ei diversitate”, La randul sau, reprezentantul Uniunii de Radio şi Televiziune Asia-Pacific, Olya Booyar, a spus ca radioul a trecut prin schimbări ce l-au făcut de nerecunoscut, începând de la primele transmiţătoare şi receptoare fără fir şi este, şi acum, în plină schimbare, odată cu tehnologia digitală şi internetul, este pe telefoanele mobile şi device-urile personale.

Hristu Steriu, 23.02.2018, 22:24

******************

Putem să arămânem la tema a Dzuuâl’ei mondială a radioului, la radio şi sport, ma sâ aduţim aminte numa a unei tenismenă di talie mondială, Simona Halep, care intră tru anulu aestu în poziţia di numirulu 1 tru teniusulu feminine monmdial, WTA. Unâ m’ică cripare, cu ma vecl’i probleme di săntate feaţe ca si nu poată si bitisească cu ghine marile şlem di anulu aestu, di-tru Australia, di-tru arhiusita mesului ţi tricu. Agiumtă în finală, tru campionatulu Austalian Open, cu tenismena olandeză Caroline Wozniacki, nu putu s-u azvingă. Di aestă aform’ie punctajulu a l’ei criscu mai puţân dicât a li Wzniacki, care eara pi loculu 2 şi a şi tricu ea pi loculu 1. Cu tute aeste comitetulu di cumândusearea di la WTA, vidzu in mod corectu că Simona feaţe di pucntu di videare ethnic un gioc mai bun dicât a li Caroline, care avu mai multă rezitenţă fizică. Ama, la mâsturlâche, fu mai bună Simona Halep. Ea fu declarată la intrata mesului şcurtu ca ţea mia buna tenismenă a mesului gh’inar. Va dzâţim unâ turlie, tut loculu 1, ţi cara că maşi pi un mes.

******************

Arămănim tut la tema a Dzuuâl’ei Mondială a Radioului, radio şi sport, ma sâ nâ turnăm la dzuua di naştire a lu Gică Hagi, tut sportiv di talie mondială, tru sportul vâsil’e – fotbalul. Ama, tru dzuua a lui di naştire, putem di la aestâ cultură sportive sâ treaţim la cultura şi literară şi sâ spunim că pi 5 februarie fu dzuua di naştire şi a unei personalitate armânească di-tru lumea a literelor — Hristu Cândroveanu.

Hristu Cândroveanu (05.02.1928 – 09.12.2013), si-are amintată tru 5 di şcurtu 1928, aoa şi 90 di an’I, tru naua patridă di formă politico-gheometrică, a unui patrulater, ică pi franţuzeaşte Cadrilater, tru judeţulu Durostor a li Românie, aclo iu aramăn’il’I avea agiumtă maşi di doi an’I tru anulu 1926. Poet, prozator, traducător, publicistu şi critic literar.

Cursurli di şcoală medie li feaţe la Silistra, Călăraşi, Tulcea şi Timişoara (1939-1948). şi Facultatea di Filologie di Bucureşti pi care u bitiseaşte tru 1952 şi agiundze profesor di limba şi literatura română, ama şi scriitor şi critic literar.

Scrie poezie şi publică mai multe carţâ di care dăm selectiv:

· Poeme, Bucureşti, 1973;

· Alfabet liric, Bucureşti, 1974;

· Poeţi şi poezie, Bucureşti, 1980;

· Printre poeţi, Cluj Napoca, 1983;

În paralel cu poezia, lucredză/scrie şi în proză şi scoate tru 1996 romanulu

· Marea Serenităţii, I-II, Bucureşti, 1996; Easte epopeea a v’inearil’ei în patria mamă a arămăn’ilor, pri care îl’I reprezintă pri-tru familia a lui, care vine cu vaporulu pri-tru Marea Neagră. Ea agiumse aşi, unâ Mare a Serenitatil’ei, a li isihie, după bana greauă di care ascâpa di-tru Machidunie firmtată di alumtile trâ identitate etnică ţi li videm şi tru poezia a lu Constantin Belemace, Dimândarea pârintească. Romanulu Marea Serenităţii easte canda unâ călătorie a lu Magelan anvârliga a palnetâl’ei pri-tru ocheanulu a li irine tra sâ agiungă tru unâ ţară sâmtă di punctu di videare filologhic, limba română.

Hristu Cândroveanu agiundze, tru 1966, secretar a Consiliului tra Cultură şi Artă a municipiului Ploieşti (până tru 1980). Deapoa redactor la revistele Tomis” şi Tribuna şcolii”, funcţionează şi tru harea di consilier tru Consiliul Culturalʹei (1970-1974). Easte redactor-şef, dit 1974, a revistei Livres roumains”. Tru 1990, fondeadză revista macedo-română Deşteptarea” şi tru 1994, revista Dimândarea” (publicaţie trimestrială tru grailu armânescu).

Tru 1992, agiundzi prezidentu ali Fundaţie Culturală Aromână Dimândarea părintească”.

Ca un continuator a pidimolui a lu Tache Papahagi, care tru anulu 1974 scoase Dcţionarulu a dialectului aromân, ediţia a daua, Hristu Cândroveanu si apleacă pi partea literară a grailui arâmânescu, şi anulu alantu scoate mai multe antologhii.

· Antologie lirică aromână, Bucureşti, 1975;

· Poveşti de la Miază-zi, Bucureşti, 1976;

· Antologie de proză aromână, Bucureşti, 1977;

· Un veac de poezie aromână, introducerea editorului, Bucureşti, 1985 (în colaborare cu Kira Iorgoveanu);

Poeţi români în grai aromân, Bucureşti, 2000.

“Ţi vrutâ i ma vrutâ di nâ farâ,

Oh, fara-nâ ţi cheari fârâ toru?

Milie-ţ cadi, ti ľia dorlu azvarâ

Ti grailu a ľei, ş-a tău ş-a tutuloru!

Ş-pri alti graiuri s-poati s-dzâţ dada.

I tati, maie ş-pap… Ma nu-i tot unâ

S-li avdz ahântu muşati ş-cu aradhâ

Cumu noi maşi li-avemu dzâsâ dipriunâ.

Câ ş-pânea — câtu-i bunâ ş-nâ lipseaşti —

S-avdadzi ş-nâsâ, cându pi-a noastrâ greşti,

Şi iţi zboru, ma-l dzâţ pi armâneaşti —

Avutu lu-aducheşti, ş-lu-acreşti!

I cânticu grailu a nostru di-acasâ,

Şi-n cathi zboru di-a lui i unu caimo …

Cari poati s-lu agârşeascâ şi-s-lu-alasâ —

Mea ş-iuţido si si-aflâ tu lao!

Turnaţ-vâ, ş-adunaţ-vâ iar diadun,

În câtândia — grailu ţi nâ easti!

Câ di si n-adârămu unu câti unu —

Cu elu maşi nu chiremu, cari n-afireaşti!

S-dipu singuru s-ti-afli iuva tru irńie,

S-dzâţ dipriunâ armâneşti zboarâ…

S-nu chearâ limba-nâ — yişteari yie, —

Câ nu-ari, cumu nă-i grailu, ahtari dhoarâ!

(Ş-Dipu Singuru S-Ti-Afli)