Agenda aromână

Anunţu trâ un nou Concursu RRI: Alba Iulia — câsâbălu a li Unire

Hristu Steriu, 08.05.2018, 21:42

Vruţ soţ şi oaspiţ, RRI vă greaşte să participaţ la un nou concursu cu premii, Alba Iulia — câsâbălu a Uniril’ei”, faptu hare/dedicat a împliniril’ei 100 di an’i di cându locurile iu cama mulţâl’I ţi bâneadzâ aclo suntu român’i si uniră într-un stat naţional.

La 1 andreu 1918 si feaţe/avu loc Marea Adunare Națională di la Alba Iulia (câsâbă tru chentrul a Româniil’ei), care consacră/u feaţe cunoscută unirea a provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Sătmar cu Regatulu a Româniilei. 1 decembrie easte DZuua Naţională a Româniilei, celebrată cathe an di-tru 1990.

Vă grim să urmăriţ/să alâgaţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ/să turnaţ zborulu corectu, în scris, la îndoauă întribări şi puteţ să amintaţ. Concursul va ţână până pi 30 cirişar 2018, data a poştâlei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniilei, trâ mediul online).

Mările Premii va hibă doauă excursii trâ câte un insu/persoană, cazare cu pensiune completă, tru dzâlile 10-18 agheazmăciune 2018, sponsorizate di Hotelul Transilvania, di Alba Iulia, şi di Pensiunea turistică Casa Moţului”, di-tru Arieşeni, judeţulu Alba. Ca di cum agiumse aradai va hibă ananghe să vă asiguripsiţ cathiun pi gepea/isapea a lui transportul internaţional până în România şi, macă si hibă necesară, viza trâ România. Va avem şi premii şi menţiun’i tru obiecte, mai ahoria produse di promovare culturală. Concursul easte organizat deadun/împreună cu Consiliul Judeţean Alba, Primăria a Municipiului Alba Iulia, Uniunea Artiştilor Plastiţ Filiala Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, Fabrica de porţelan Apulum SA Alba Iulia.

Şi tora/acmu, întribările:

– Ţe si sărbătoreaşte în România la 1 decembrie şi ţe simnificaţie are aestă sărbătoare?

– Iu si feaţe Marea Adunare Naţională di la 1 andreu 1918?

– În ţi parte (tru ţi loc) a Româniil’ei si aaflă Alba Iulia?

Vă pracalsim să nâ scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concurs şi, mai ahoria, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt tut aţeale: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rr.ro………. Aştiptăm răspunsurile a dumnil’ilor a vs. (ică să nâ turnaţ zbor) până la 30 cirişar 2018, data a poştâl’ei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pi Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

**************************

Aşi cum ştiţ, pi 23 marţu, fu faptă comemorarea a preftului Haralambie Balamce di Corcea, vâtâmat la 23 marţu 1914 ca martir trâ apararea a limbâl’ei şi culturâl’ei armânească, şi deadun cu el sunt comemoraţ martiril’i român’i di la sud di Dunăre, arămân’i şi meglenoromân’i, unâ m’il’e di martiri român’i, tru slujbâ la bâsearica “Sâmtul Gh’iorgh’i Nou”, di Bucureşti.

Siptâmâna alantâ, ma s-misuram di atumţea, aaa, ma s-misurăm di tora, siptâmâna easte aţea tricută, marţâ, 27 marţu, cându si ţânu un simpozion, tut pi teme di bâsearică, pi teme di bâsearicâ aşi cum eara şi comemoraea a preftului Haralambie Balamace. Ama, ca unâ şi diferenţâ, simpozionulu eara ligat di situaţia politică din România comunistă di ninte di revoluţia di-tru anulu 1989 contra a totalitarismului: stinahurea ţi lâ si didea a prefţâlor şi a li bâsearicâ; eara trâ unâ perioada istorică mai recentă.

Siptâmâna tricută, Marţâ, 23 martie 2018, si ţânu Simpozionulu moderat di Florin Caragiu, la restaurantul Alouette, di Bucureşti; tru/în prima parte — Florin Caragiu prezentăă unâ lucrare dispre “Rugul Aprins”, mişcare isihastă di după al doilea polim mondial, mişcare care cuprinse/încurpil’e preoţimea/priftamea cu har şi intelectualitatea. Aestâ minare fâţea Rugăciunea Rugului Aprins la Mănăstirea Antim, cu tematică spirituală, ama eara minduită contra a comunismului care di puţân chiro si avea instalată în România. Florin Caragiu spuse perioada di doi-trei an’I, di după doilu polim mondial, cât fu activă mişcarea, până fu eliminată tru anulu 1948.

Zburâ, diapoaia, Marius Vasileanu, academician; aduse aminte cum intră mişcarea isihastă în România, di la Sf Munte, pri-tru părintele (Sfântul) Nicodim di la Tismana, şi agiumse mişcare ţi si arâspândi prin Paisie Velicicovschi, prin Vasile di la Poiana Mărului şi Gheorghe di la Cernica. La Mănăstirea Antim Mişcarea Rg Apr fu iniţiată di Călugărulu rus Ioan Streinu, şi avea acâţată mări intelectuali din ţară şi prefţâl’i cu har. Un rol ahoria lu avură preftul armân Andrei Scrima şi părintele Arsenie Papacioc, după care poetulu Vasile Voiculescu şi alţâ. Minarea fu curmată, ama pri-tru an’il’i ‘70 la Mănăstirea Frăsinei, preftul Ghealsie arhiusi el ună Cale isihastă. Trâ aestu scrise şi Florin Caragiu 3 volume iu specifică că di alithea părintele Ghelasie expreimentăă bânarea isihastă arhiusinda di la alimtetaţie (pânea harică) la rugăciunea propriu-zisă. Si după părearea a lu Florin Caragiu putem sâ zburâm di un isihasmu carpatin avânda in vedeare specificulu pi care lu aduse părintele Ghelasie di la Mănăstirea Frăsinei, din Vâlcea.

Mai zburâ, în final, doctorulu Nicolae Ctinescu, care zburâ di originalitatea a sculptorului Brâncuşi, şi ligâtura ţi u avu Brâncuşi cu studiile di medicină care lu agiutară tru lucrările a lui di sculptură.

**********************************

Dzâlile aeste furâ oaspiţ la Suţata Culturală Armânească di Bucureşti, doi poeţ armân’i di-tru xeane, ţi eara viniţ la unâ manifestare culturală armânească din România, ţi anulu aestu agiumse la a 12-a ediţie, Primuveara Armân’ilor. Si dzâţe că avem sâ spunim treie evenimente, dauă vizite la suţata di Bucureşti, unâ dzuua di viniri, alantâ – dzuua di luni, iar anamisa di eale, dumânicâ, la Sala di Culturâ, polivalentâ, di Constanţa, spectacolulu, trâ care eara viniţ aesţi doi poeţ a cure numâ ninca nu lâ u spusim, Kira Manţu, di-tru Ghirmânie, şi Vanghiu Zega, di Italia.

Vizita a li Kira Manţu la SCA di Bucureşti, ninte ca ea sâ si ducâ tru municipiul Constanţa, vizita di Bucreşti si feaţe viniri 30 apr, loc iu ea zburâ trâ naua a l’ei carte “Curnnicea”, cu ma multe paramithe, ma veacl’e paramithe şi mai nale. Cartea easte scrisă, disigura, tru unâ curata limbă armânească, şi tutunâoară cu personaje şi simboluri armâneşti; are muşate diseamne adrate di Laura Armeanu, di Cţa.

Kira diavasi di paramithe, şi tru calitate di moderator, ama şi di prezentator/parastăsitor zburâ Alexandru Gica.

Cântăă Flori Costea, şi strinipotulu a li Kira, Ştefan. Kira dzâse că u duruseaţe aestâ carte a nipoţâlor di partea a nicuchirului a l’ei, ama şi a nipoţâlor di partea a l’ei, şi ca are umutea că aestâ carte tipusită tru Ghirmânie va agiungă la cât mai muţâ ficiuriţ arâmân’i di pritutţido.

Arâsârim doauă-treie dzâle şi agiundzim la alantu poet, Vanghiu Zega, care eara oaspe la SCA, luni 2 apr – iu eara vinit şi cu nicuchira. Vanghiu dzâse că feaţe/că vru s-facă cu Vinita a lui ună voltâ la soţâl’iI armân’i din România, aform’ie trâ care fu cl’imat şi la SCA. Vanghiu Zega zburâ trâ protile a lui poezii scrise ninca di-tru tinireaţă, ama protulu volum îl’i fu tipusit Freiburg di mentora a lui, ţi u cunuscu aclo, la Cogresulu di Freiburg di-tru anuu 1986, Kira Manţu. Autorulu şi oaspile Vanghiu Zega, împreună/deadun cu el şi AlexandruGica şi Aurica Piha diavasiră di-tru volumulu “Toară di zboară”, la care VZ aduse şi explicaţii.

Amintat la 24 augustu 1964, tru unâ hoară nângă Ştip, VZ criscu tru hoară şi tru fuemeal’e armânească, feaţe facultatea di economie; el, deadun cu Santa Gica şi cu fratile a lui fundară suţate armâneşti di Veles şi Ştip.

VZ criscu tru Renensa armâneascâ di-tru Machidunie, ama tru 1996 si purtăă cu tutâ taifa nângâ Torino, tru Italia. Aclo., ama nu-şi agârşi isnafea şi adunăă poematile cama nauă, di-tru spaţiul Italian, scrise tru unâ manieră modernă, tru năulu volum “Invictus”, cu numâ latinească, ţi îl’i fu tipusit, Belgrad, di Lila Cona.

Tru aeste poezii si ducheaşte învirinarea şi înfârmâcarea a poetului ţi iintrâ în contracţie cu tabaetea a lui di şicăgii. Are adunată multe şicăi armâneşti, di care aduse aminte îndauă tru vizita a lui la suţată şi feaţe publiculu sâ arââdă. Cântă Flori Costea, iar nicuchira Iţa Zega zburâ trâ taifa a lor, familia cu unâ featâ mârată, Tania, şi un ficior Nicola. Tru sone, VZ zburâ trâ avuta a lui colecţie audio şi video di muzică, ama şi cu înreghistrări di evenimente armâneşti. Dzâse cu chefe evharisto trâ aştiptarea ţi-l’I si feaţe şi dzâse că îndreadze ninca un volum di poezii, di blues armânescu.

Şi, cum vâ spuneam că avem tra sâ spunim trâ 3 evenimente, şi cuj dauă li spusim, vizitile a poeţâlor Kira manţu şi Vanghiu Zega, la SCA, agiundzim tora la al treilea aqevenimentu, anamisa di aeste dauă vizite, şi la care furâ prezenţâ, şi aclo, doil’I poeţ, tru câsâbălu Constanţa.

Trâ aţea nâ turnăm nâpoi di la vizita di luni a lu Vanghiu Zega ţi u feaţe la SCA, di Bucureşti, iu si hârâsi di apruchearea a armân’ilor ca oaspe la suţată, nâ turnăm la evenimentul la care mare îl’i fu haraua a lu Vanghiu Zega sâ si adună cu arâmân’il’i di Cţa la spectacolul P”irmuvearea a arâmân’ilor”, dumânică, tru dzuua di Florii. Tru sala împl;ină di armân’i, di 800 di locuri, putu sâ veadă muşuteaţa portului şi a gioclui armânescu, şi s-avdă iholu mai vecl’iu şi mai nou a pareilor di cântâtori cama tru vacate, ili a tinirilor vlăstare.

Aduţem aminte di artişti:

HRISTA Lupci, Cornelia Rednic şi Gigi Sima deadun cu formaţia Pindul, Stealian cu formaţia Makidonia, Gh’iorgh’I Nicolae cu formaţia Kavalla, Ioti Mela tut di la formaţia Kavalla,; mai eara prezenţâ poetulu, cântâtoarea a Cristinana Roşca, cântâtoarea Diana Zelca, cant`torulu Iotis Nicolae, cântâtoarea Eliza Scupra, cântâtoarea Florentina Gârţu, Agiutară la prezentarea a spectacolului Mariana Beca Anagnosti şi hrista Lupci. Actorulou Hari Grămoşteanu feaţe un stand-up armânescu, turlie di umor modernu, cu improvizaţie, un umor spontan pi situaţii pi care li imaghineadzâ artistulu, un gusta momentu umoristic vinit canda pi napandica fârâ niţe ună reghie.

Hari Gramoşteanu aduse aminte, di exemplu, numa a li Simona care eara în sală deadun cu familia, şi cu nipoata di la frati-su, ca unâ parte di momentul a lui ţi lu giuca. Ama giucare si feaţe nu maşi în mamiera teatrală, că si feaţe şi în maniera di cor arâmânescu, în care Simona giucă şi cu nipoata a l’ei în cap, şi spuse ninca unâ oară că suflitutulu a l’ei easte armânescu, şi că şi-u va isnafea. Armân’il’i si mârescu cu ea, şi aţel’i 3 artişti, Gheorghe Nicolae, Ioti Mela şi Hrista Lupci cântară tr Simona cânticulu scris di Hrista Lupci speacial trâ ea, după cum ştiţ, di niscântu chiro ninte.

Tut Hrista Lupci, cu alanţa cântâtori adusiră aminte muşatile cântiţe pi stihiurile a poetâl’ei Kira Manţ, prezentă. Kira fu cl’imată pi scenă, iu aduse aminte că aoa şi 35 di an’I si f`ţea lansarea a volumul;ui Steaua di dor. Ea diavasii îndauă poezii di-tru aestâ carte, ama şi di-tru Ahapse lingvistică şi Ainodekam . Tru sone, zburâ şi trâ aua carte cu paramithe armâneşti, Curnicea, ţi va u dureusească a ficiuriţlor ţi urdina la sculia pi armâneaşte.

Multu lo hare şi parei di gioc Iholu, cumândusitâ di Mirela Goga; giucară Ceamcu, Paiduşca, Pamporea, şi alte, ca ţiva aslan’i. Tru sone Mariana Anagnoste lâ dzâse evharisto a armân’ilor şi lâ câftă sâ şeadă arada di tuţ aţel’I ţi vor sâ lucreadză Şi s-adară ţiva trâ armname. Spectacolu avu numa “Pirmiflu a li Primuveară”.