Agenda aromână

Anunţu trâ un nou Concursu RRI: Alba Iulia — câsâbălu a li Unire

Hristu Steriu, 09.08.2018, 21:38

Vruţ soţ şi oaspiţ, RRI vă greaşte să participaţ la un nou concursu cu premii, Alba Iulia — câsâbălu a Uniril’ei”, faptu hare/dedicat a împliniril’ei 100 di an’i di cându locurile iu cama mulţâl’i ţi bâneadzâ aclo suntu român’i si uniră într-un stat naţional.

La 1 andreu 1918 si feaţe/avu loc Marea Adunare Națională di la Alba Iulia (câsâbă tru chentrul a Româniil’ei), care consacră/u feaţe cunoscută unirea a provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Sătmar cu Regatulu a Româniilei. 1 decembrie easte DZuua Naţională a Româniilei, celebrată cathe an di-tru 1990.

Vă grim să urmăriţ/să alâgaţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ/să turnaţ zborulu corectu, în scris, la îndoauă întribări şi puteţ să amintaţ. Concursul va ţână până pi 30 cirişar 2018, data a poştâlei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniilei, trâ mediul online).

Mările Premii va hibă doauă excursii trâ câte un insu/persoană, cazare cu pensiune completă, tru dzâlile 10-18 agheazmăciune 2018, sponsorizate di Hotelul Transilvania, di Alba Iulia, şi di Pensiunea turistică Casa Moţului”, di-tru Arieşeni, judeţulu Alba. Ca di cum agiumse aradai va hibă ananghe să vă asiguripsiţ cathiun pi gepea/isapea a lui transportul internaţional până în România şi, macă si hibă necesară, viza trâ România. Va avem şi premii şi menţiun’i tru obiecte, mai ahoria produse di promovare culturală. Concursul easte organizat deadun/împreună cu Consiliul Judeţean Alba, Primăria a Municipiului Alba Iulia, Uniunea Artiştilor Plastiţ Filiala Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, Fabrica de porţelan Apulum SA Alba Iulia.

Şi tora/acmu, întribările:

– Ţe si sărbătoreaşte în România la 1 decembrie şi ţe simnificaţie are aestă sărbătoare?

– Iu si feaţe Marea Adunare Naţională di la 1 andreu 1918?

– În ţi parte (tru ţi loc) a Româniil’ei si aaflă Alba Iulia?

Vă pracalsim să nâ scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concurs şi, mai ahoria, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt tut aţeale: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rr.ro………. Aştiptăm răspunsurile a dumnil’ilor a vs. (ică să nâ turnaţ zbor) până la 30 cirişar 2018, data a poştâl’ei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pi Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

****************************

23 Mai easte, după alâxerile calendaristiţe unâoară cu treaţirea la calendarulu gregorian, corectat, easte echivalentă cu 10 mai di-tru vecl’iul calendar, iulian, dicara lipseaşte s-hibă luată tru isape diferenţa di 13 dzâle anamisa di calendarile vecl’iu, repetăm, iulian, şi nău, gregorian. Maca 10 mai eara dzuua cându tru anulu 1905, sultanulu Andul Hamid Doilu deade iradelu imperial, decretulu, trâ îndrepturile a aromân’ilor, la solicitarea a Bucureştiului, în funcţie di sărbătoarea naţioală a statului roman cum eara tru anulu 1905, sărbatoarea a regalitatil’ei (pi 10 mai), atumţea putem s-dzâţim că şi 23 mai 2018 — pri-tru echivalenţa la distanţă di 13 dzâle – easte dzuua naţională trâ armân’i: şi anume, demec, pri-tru monarhia românească di la anulu 1905, cându si amintă aestu decret.

Ma s-m’eardzim pi respectarea a averului istoric, data di pi documentile imperiale otomane corelate cu aţeale creştine, decretulu poartă data di 10 mai. Putem, ama, s-dzâţim că 23 mai easte Dzuua a Arămăn’ilor di-tru Machidunia di la Scopia, aclo iu sârbâtorili relighioase si ţân după stilul di calendar vecl’iu, adică nicorectat după reforma a Sanctitatil’ei Papa Gregorius di la Roma, aşi sărbătorile poartă data gregoriană, cum easte dzuua di 23 mai, ama au simasia di la datile cu 13 dzâle mai puţân, adică 10 mai.

Tru Republica Machedonia, cu capitala di la Scopia, tru care arămăn’il’i suntu scrişi tru Constituţie ca popul constitutiv, lâ fu acordat a arămăn’ilor şi aestu dreptu, sâ si hrâsească di dzuua a iradelui di la 1905, şi în conformitate cu aestu lucru, au dzuuâ liberâ tru care el’i nu lucreadză. 23 mai easte dzuă di sărbătoare, cu şidearea acasă, trâ arămăn’il’i din Republica Machedonia.

**********************

Varianta corectă a liştei sărbătoarea di 23 mai easte, pi noulu stil di calendar, 10 mai, cu dzâlile di corecţie bâgate tru uisaoe tru anulu 1924, cându Romnia adoptă noulu calendar, Gregorian. Care nu vru s-treacă tru bana bâserichească la aestă reformaâ calendaristicâ li bagă tru iape aeste 13 dzâle cathe an, alâsândalui s-treacă aţeale 13 dzâle-diafurauă.

Aşi cum ştiţ, în România sărbătoarea, aduţirea aminte a luştui decret di-tru mai 1905, fu faptă la 10 mai 2018, la Bâsearica Izvorulu a Vindicaril’ei – Mavrogheni, cu unâ slujbă pi armâneaşte, liturghisită di preftul econom purtător di cruţe Gh’eorgh’e Dima di Constanţa cu agiutorulu a psaltului Nicolae Racu, el hiinda şi preşedintile a suţatâl’ei di bâsearicâ Sâmtul Andoni di la Muntile Iezeru. Cântarea di bâsearicâ si feaţe dupâ cărţâle tricute pi armâneaşte di scriitorulu Dina Cuvata, a muzica fu mutrită şi bâgată tru carte di muzicologulu Iane Cogiabaşia, di Scopia.

Comemorarea fu îndreaptă di Suţata di Cultură Macedo-Română, care easte fundată di-tru anulu 1879, preşedintile a l’ei di tora easte actorulu şi reghizorulu Ion Caramitru. Aşi cum ştiţ, evenimentul fu cotinuat cu unâ aduare la Sala Media a Teatrului Naţional di Bucureşti, iu s-ţânu cenaclul “George Murnu”, sum cumândusearea a vicepreşedintelui a li Suţatâ di cultură Macedo-Română, profesorulu doctor Nicolae Saramandu.

Zborulu di dişcl’ideare — aduţim aminte — lu ţânu preşedintile a suţatâl’ei Ion Caramitru. Pi aradă ţânură conferinţe prof.univ.dr. N.Saramandu ti personalităţ armâneşţâ în cap cu academicianulu George Murnu şi prof univ dr Adina Beciu Drăghisecsu trâ şcol’iurile rom`neşti ţi li dişclisi România tru Balcan’i. Confernţie şi prof univ dr Stoica Lascu, di Constanţa.

Fu organizat şi un momentu artistic di cătră Eliza Nirlu, George Piştereanu şi Vasile Topa.

Ma s-nâ turnăm şi sâ spunim iara evenimentul şi cum si feaţiră lucrile tru anulu 1905, decretulu fu amkintat la câftaea a statului roman, care câftă agiutor diplomatic trâ un ahtarea lucru di la puteile europeane, care bâgar zori a putearil’ei otomană, lândzidulu a Europâl’ei tra s-u tim’isceascâ solicitarea a statului roman. România eara apofăsită în caz di sulotanulu nu da satisfacţie a liştei câftare tra sâ arupă relaţiile diplomatiţe. Poziţia a statului roman fu prezentată di ambasadorulu Alexandru Lahovary. El fuvirsea că ma s-nu hibâ simnată iradeaua cu ndrepturi trâ aromân’I pânâ la dzuua di sărbătoarea naţionalâ a li Românie, 10 mia, el va părasească metropola otomană. El dzâţea că nu poate sâ aproache felicitări di 10 mai di la omologil’I a lui sigura şi aţel ottoman, maca statuou ottoman nu onoreadz câftarea faptâ di oa Bucureşti. Sultanulu eara constrâns pri-tru aestâ câftarea imperativă, de faptu ultimativă. El simnă decretulu la 9 mai, iar tru dzuua di 10 mai si ublica tra să veadă tuţ că sărbătoarea a li Românmie nu eara veduvită di satisfacţia şi trâ iradelu cu ndrepturili a a arămn’ilor.

Imperiul otoman recunoştea pri-tru aestu irade di dauă ori tesea di stat European a li Românie, tru dzuua di 10 mai. La 10 mai 1877 satulu roman aminta independenţa faţă di Imperiul ottoman, la 10 mai 1905 statulu ropmân aminta decretulu imperial trâ român’il’I di nafoara a sinurilor, di-tru Imperoiul ottoman, la sud di Dunăre.