Agenda aromână

Anunţu trâ un nou Concursu RRI: Alba Iulia — câsâbălu a li Unire

Hristu Steriu, 15.08.2018, 21:39

Vruţ soţ şi oaspiţ, RRI vă greaşte să participaţ la un nou concursu cu premii, Alba Iulia — câsâbălu a Uniril’ei”, faptu hare/dedicat a împliniril’ei 100 di an’i di cându locurile iu cama mulţâl’i ţi bâneadzâ aclo suntu român’i si uniră într-un stat naţional.

La 1 andreu 1918 si feaţe/avu loc Marea Adunare Națională di la Alba Iulia (câsâbă tru chentrul a Româniil’ei), care consacră/u feaţe cunoscută unirea a provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Sătmar cu Regatulu a Româniilei. 1 decembrie easte DZuua Naţională a Româniilei, celebrată cathe an di-tru 1990.

Vă grim să urmăriţ/să alâgaţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ/să turnaţ zborulu corectu, în scris, la îndoauă întribări şi puteţ să amintaţ. Concursul va ţână până pi 30 cirişar 2018, data a poştâlei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniilei, trâ mediul online).

Mările Premii va hibă doauă excursii trâ câte un insu/persoană, cazare cu pensiune completă, tru dzâlile 10-18 agheazmăciune 2018, sponsorizate di Hotelul Transilvania, di Alba Iulia, şi di Pensiunea turistică Casa Moţului”, di-tru Arieşeni, judeţulu Alba. Ca di cum agiumse aradai va hibă ananghe să vă asiguripsiţ cathiun pi gepea/isapea a lui transportul internaţional până în România şi, macă si hibă necesară, viza trâ România. Va avem şi premii şi menţiun’i tru obiecte, mai ahoria produse di promovare culturală. Concursul easte organizat deadun/împreună cu Consiliul Judeţean Alba, Primăria a Municipiului Alba Iulia, Uniunea Artiştilor Plastiţ Filiala Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, Fabrica de porţelan Apulum SA Alba Iulia.

Şi tora/acmu, întribările:

– Ţe si sărbătoreaşte în România la 1 decembrie şi ţe simnificaţie are aestă sărbătoare?

– Iu si feaţe Marea Adunare Naţională di la 1 andreu 1918?

– În ţi parte (tru ţi loc) a Româniil’ei si aaflă Alba Iulia?

Vă pracalsim să nâ scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concurs şi, mai ahoria, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt tut aţeale: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rr.ro………. Aştiptăm răspunsurile a dumnil’ilor a vs. (ică să nâ turnaţ zbor) până la 30 cirişar 2018, data a poştâl’ei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pi Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

****************************

Siptămăna tricută, gioi, 29 mai, la Biblioteca Mitropolitană, di Bucureşti, Asociaţia Liga Albanezilor din România îndreapse unâ conferinţâ cu vicepreşedintile a Suţatâl’ei di Cultură Macedo-Română, prof Nic Saramandu cu tema “Aromânii în Albania de la Moscopole până azi”. Domnul Dobrescu di la Ligă zburâ trâ aţea că-l cunoaste pi profesorulu Saramandu ninca di-tru an’il’i 70, cându fu pitricut la unâ bursă di studii la arămăn’il’i din Albania trâ prota oară, aşi că îl’i leagâ unâ veacl’e suţâl’e, moderatorulu feaţe unâ m’ică prezentare a activitatil’ei a profesorului Nicolae Saramandu, director a Institutului di Dialectologhie, di Bucureşti. Prof Saramandu mulţan’iisi trâ prezentarea faptâ şi arhiusi cu teoria di etnogenezâ a arămăn’ilor tru locurle iu bâna stripâpân’il’i a lor prit procesulu di romanizare. Fu adus aminte lingvistul Sextil Puşcariu şi alţâ cercetâtori ţi îndrupâră aestâ teorie. Practic tru eta 6 putem sâ zburâm că si finaliză procesulu di adrarea a limbâl’ei armânească, hiindalui adusă aminte şi prota mostră di limbă neoromanică, adică românească, zboarâle “torna torna fratre”, al Theophanes Mărturisitorulu..Zburândalui trâ Moscopole, trâ marea silă ti u avea loatâ tru eta 18, spuse că eara după Cpol, doilu mare câsâbă, aşi cumâ sâ îngrâpseaşte tru un manuscris di Veneţia, eara cama marile câsâbă di-tru Peninisula Balcanică, “urbs” amplissima”. Cu aestâ aform’ie sâ zburâ şi trâ aţea că nafoara di prucuchia a câsâbălui di transhumanta şi seminomadismul a fârşiroţâlor, care suntu şi singura lumache di arămăn’i la care poate s-hibâ andâmusit şi fenomenlu di seminomadismu. Să zburâ trâ emborlâche, di zânăţ, ama şi di prota Academie ţi deade înviţat şi esopi arămăn’i, şi anda furâ tipusite protile cărţâ. Sâ zburâ di aspârdzeaea a li Moscopole, di factoril’i ţi dusiră la aestâ pri-tru unâ discuţie interactivă cu auditoriul. Exodulu/fudzearea di Moscopole, arâspândirea a aromân’ilor avuţ tru Amirâril’ea Austro-ungară şi aduţirea aminte a nobililor aromân’i, ca Sina, Dumba şi alţâ. Aoaţe profesorulu feaţe unâ paralelâ cu difâţearea ică apariţia/alincirea a consţiinţâl’ei naţională a arămân’ilor di apruchearea a lor di coreifeil’i a Şcoalâl’ei Ardealeană. Moderatorulu aduse aminte di Apostol Mărgărit ca personalitate ţi avu îngâtan, li mutri scoliiile armâneşti tru amirâl’ea turţească şi simasia a luştro trâ crisţearea a consţiinţâl’ei românească. Sâ zburâ trâ numirlu a armân’ilor tu Balcan’i, tru aţel chiro şi tora şi trâ aţea că di puţân chiro armân’l’i di-tru Arbinişie si disfeaţiră tv, si scot jurnale. Adamusea arhiusi cu imnul Pârinteasca dimândare” şi si bitisi cu leadzea di-tru Albania a minorităţâlor, pri-tru care arămăn’il’i fură, arada şi di alte etnii, în care arămăn’il’I furăpricunoscuţ ca minoritate naţională tru Albania.

****************************

Un nou concursu, care dubleadză concursul a anului centenar “Alba Iulia — câsâbălu a li Unire”, di care tricurâ 100 di an’I, di-tru 1918, un nou concursu easte anunţat di Societatea di Cultură Macedo-Română, trâ selecţia a unui schenariu trâ turnarea a unui filmu artistic di lungu metraj.

Aduţim aminte că Suţata SCMR fu adrată tru anulu 1879, în calitatea di continuatoare care înlocuia Comitetulu di Cultură Macedo-Română di- tru anulu 1860. Sâ ştie că tru anulu 1859 si avea faptă Unirea a li Moldovă cu Ţara Românească, ţi si dzâţe că SCMR easte ghine ligată di unirea di la 1859, şi pri-tru aţea unire şi di unirea di-tru anulu 1918. Tru aunâ ahtare calitate a l’ei putem sâ dzâţim că noulu concursu poate s-hibă vidzut şi în ligătură cu centenarulu a uniril’ei di la Alba Iulia. Concret easte zborulu di un, alidzem, comunicatulu·

CONCURS DE SINOPSISURI

pentru un film artistic de lung metraj, avânda ca temă:

Lupta aromânilor pentru supraviețuire”

Una di constantele a li istorie a aromânilor de-a lungul timpului fu alumta trâ ţânirea a identitatil’ei. Macă trâ perioade istoriţe îndipărtate easte dificil să nâ referim la momente concrete, verificabile, di elipse di documente, trâ istoria di ultimil’i 150 și ţeva di an’i, mai precis di la apariția decretului (iradeaua sultanului Abdul Hamid) di-tru 9/10 mai 1905, ama și anterior a liştei, prin ordinulu viziral di-tru 5 septembrie 1878 (a Marelui Vizir Safet Pașa), pri-tru care aromânil’i eara recunoscuț în calitatea lor di român’i în Imperiul Otoman, există baia documente și mărturisiri verficabile, considerăm că easte momentul ca aeste lucre să devină sursă trâ un film artistic di lungu metraj despre aromânil’i care își deadiră bana trâ ţânirea a identitatil’ei a lor.

Filmul lipseaşte să si încadreadză în perioada istorică (1870-1940), perioadă care conțâne multiple evenimente istoriţe mutrinda lumta trâ suprav’iuțuire a aromânilor: înhiițarea di școli și biseriţ românești în Balcan’i, obțânerea di drepturi naționale, câdearea a Imperiului Otoman și formarea statelor balcaniţe, strămutarea în Cadrilater ș.a. “

Suntu spuse şi ndauă date tehniţe trâ aţel’I care vosr să participă la aestu concursu, anume că:

“Sinopsisul lipseaşte să conțână max. 10 pag. (story, personaje, locuri, întâmplări etc.).

Societatea de Cultură Macedo-Română acoordă un premiu di 5.000 euro trâ aţel mai bunulu sinopsis.

Termenulu limită trâ prezentarea materialelor scrise easte di 20 septembrie 2018.”

Trâ alte date tehniţe puteţ sâ consultaţ pagina di Facebook a SCMR.

Aduţim aminte că data limită trâ înscrierea la concursu, 20 agheazmăciune, poate s-hibă vidzută în corelare cu data cându fu creată SCMR

Societatea de Cultura Macedo-Română

Fondată la 23 septembrie 1879, continuatoare a Comitetului Macedo-Român de la 1860.

Recunoscută pri-tru Analtul Decret Domnesc nr.1298 din 5 aprilie 1880.

Instituţie de Utilitate Publică recunoscută prin HG 473/ 7 mai 2008.

Str. Vasile Lascăr nr. 199, sector 2, Bucureşti