Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Atlaslu a Culturăllei – așidzăminti culturali di pritu locurli a horloru

S-lansă tora ma ninti volumlu “Atlaslu Culturăllei”, cari aduţi tru atenție ună problemă ţi numata poate s’hibă amânată: reactivarea așidzămintiloru culturale ditu mediul rural ditu România, elemente esențiale di infrastructură publică, di cultură și educație. Volumlu ş-pripuni s’facă isapi catastisea-a culturăllei tru spațiul rural, mutrinda aspecte cum gradlu di distribuție a elementelor di infrastructură, specificlu a evenimentelor culturale și multi alti. Inițiatorlu a volumlui easti Institutlu Național di Cercetare și Formare Culturală (INCFC), aflat sumu cumandulu a Ministerlui a Culturăllei, şi easti realizat cu agiutorul a Institutlui Național di Statistică (INS). Directorlu a INCFC, Carmen Croitoru, declară:

Atlaslu a Culturăllei – așidzăminti culturali di pritu locurli a horloru
Atlaslu a Culturăllei – așidzăminti culturali di pritu locurli a horloru

, 22.01.2022, 13:08


“Easti ună prota nkisită a noastră ditu un programu ţi lu ahurhimu tu añilli di ma năpoi, dimi nă pripusimu s’misurămu ţi s’faţi tru cultură și, cara nu vrea s-avemu agiutorlu di simasie a INS-ului, vahi nu vrea s’nkisimu aestu planu, ama ahurhimu s’investigăm și s’cartografiem aesti infrastructuri culturale cari sunt prima keadică di consum și prima barieră di izini la cultură tru România.”



Carmen Croitoru deadi ndauă date ti proceslu realizarillei volumlu, ti posibile cearei, aducănda aminti ti creatorlu a sociologiillei românești, Dimitrie Gusti (1880-1955):


“Voi s’vă daua ndauă informații tehniţi ligate di echipa Atlaslui: easti un studiu cari ahurhi și s-disvărti ti unu kiro di doi ani, fură añi di adunari datili, di documentare, di statistică, di teren, inclusiv teren ca tu kirolu al Dimitrie Gusti, atea tin ă hărsi cabaia, s’videmu cum poati să s’facă și cercetare sociologică cu turlia aesta. Nu easti orlea zorlea ună furñie di mari harauuă, tră aţea că el pănu tu soni expuni ună catandisi cari easti ma ayoñea lăhtăroasă. Avem tru România născănti instituții tru locurli di pritu hori cari lipseaşti s’adapă cultură. Ti s’faţi ma largu, va s’videţ tu aestă carti, tră aţea că nu totna borgea-a instituțiilor s’bagă tu lucru. Tru prinţipiu, ea easti una ditu nai ma lărgurii inițiative di cartografiere pi cari minduimu s’li tindemu și la alti tipuri di instituții. Noi adrămu aestu lucru și tră ‘băgămu tu practico ună pripuniri di politică publică mutrinda aședzămintele culturale, di ita că nica ari cearei. Ari multi ONG-uri cari au ahurhită inițiativă di intervenție culturală și lipseaşti maş s’ndrupască dipu ptănu s’agiungă iu lipseaşti.”



Prezidentulu a Institutlui Național di Statistică, Tudorel Andrei, zbură ti avantajele aliştei cercetări, di scoasi tu migdani ndauă date statistice importante:


“Protlu lucru ta s’adari ghini easti s’ai ună misurari corectă, s’ai ună yilipseari a realitatillei și ma multu di ahâtu, s’ai ună bază di date cari s’hibă actualizată dzuuă di dzuuă. Altăturlie, cafi oară va u lomu ditu ahurhită, construim și nu știm iu himu și nu vas ă ştimu iu vremu s’agiundzemu. Ti pot să spunu mini ca statistician: ţi observăm? Că populația a Româniillei, ahurhinda ditu añilli 1970, ditu mediul a hoarăllei, ca pondire tru populația totală, scădzu multu pţănu. Armasimu tu atea plajă 46-50%. Viţiñilloi a noștri au ună pondire sumu 20%. Dimecu, noi avem ună pondire dipo a populațiillei. Altu averu ţi lu aflămu tu ţifrili statistice, mulță cilimeañi voru ta s’fugă ama, ti amărtie, avem ună populaţie auşită tru mediul rural. Sunt multe giudețe, maxusu anvărliga di București și anvărliga a mărloru căsăbadz, iu avem ună populație cu ilikia di mesi di cama di 48-50 di ani. Emu ţi serviciu cultural lipseaşti s’oferă colectivitatea locală, s’oferă statlu român aliştei populații auşită? Și aesta easti ună mare problemă: serviciul cultural lipseaşti s’hibă adresat andicra di ilikie ti persoanili ditu zona respectivă.”



Un alt invitat tru cadrul evenimentului, managerlu a Muzeului Național a Huryeatlui Român, Virgil Nițulescu, ne-a diclarat:


“Vrea s’avemu ananghi di mulță ani di dzăli di ună ahtari lucrare. Easti amărtie că tăş tora avem la dispoziție ună ahtari bază di date și ună ahtari analiză, tră atea că Institutul Național di Cercetare și Formare Culturală aesta faţi: faţi analize și discllidi terenul tră lansarea di politit publice. Institutul deadi aestă hălati cu un raport exhaustiv va u spunu, multu ghini structurat, reprezentativ, ună analiză multu serioasă ti catandisea a așezămintelor culturale ditu mediul rural. Ditu aestu punct nkisimu noi tra s’videmu ţi avemu ti adrari ma largu, căţe catandisea easti la nivel național. Maş tu ndauă comunități ditu văsilie există așezăminte culturale cari sunt tru ună catastisi multu bună, au ună activitate remarcabilă, sunt, bubukisiti, majoritatea a aședzărilor rurale ditu România sunt cu ixiki tu ţi mutreaşti infrastructură culturală funcțională și nu s’agărşimu că aclo băneadză ăscănţă concetățeni a noștri. Și statlu român, și pi ningă statul român autoritățile publice locale lipseaşti s’ndreagă condiții isa ti tuţ cetățenlli români, cari ţi s’hibă loclu tu cari băneadză.”



Managerlu a Bibliotecăllei Națională a Româniillei, Adrian Cioroianu, cundille ateali două mari cauze a situației actuală, reveninda la contribuția a sociologlui Dimitrie Gusti, ama aesta ca ună matimă di adză:


“Voi maş s’vă aduc aminti dauă lucruri: tru istorie, di regulă, trutotdiauna un efect are mai multe cauze. Ceea ce se trutâmplă acum cu această situație dizastruoasă a involuției culturăllei tru mediul rural easti rezultatul mai multor cauze. Pe di-o parte sunt cauze politice, sau mai bine spus politizarea excesivă a unor lucruri cari nu ar trebui politizate, cum ar fi educația, cultura, sănătatea, securitatea. O altă cauză easti îmbătrânirea. Aceasta easti ună cauză reală di cari oamenii di știință, statisticienii, zbuăsc și contra a curi nu maş că nu loăm misuri, ama niţi barimu nu discutăm ti misuri potu s’hibă loati. Noi zburămu ti Gusti și dispre anul aestu di grație 1921, când România eara dificitară ditu multi puncte di videală, ama eara trufloritoare ditu punctul di videală a natalitatillei. Ta s’hiu sincer, Europa tuta auşeaşti, și easti vahi prota problemă a lumillei modirne. Ama, vără turlie nu işiş tiplu di societate tru cari noi bănămu va s’alăxească? Soluția, ditu punctul a meu di videală, nu easti s’nă turnămu la Gusti. Gusti, tră anii 1920 fu un vizionar, noi lipseasti s’căftămu vizionarii di adză tră lumea di mâni.”



Autoru: Ion Puican


Armânipsearia: Taşcu Lala














Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Carnet cultural Friday, 24 November 2023

Expoziția di sculptură „Andezit 10”

Galeria Simeza din București prezintă tru mesulu brumar/ noiembriu expoziția di grup itinerantă: Andezit 10. Expoziția avu un traseu prin mai...

Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Carnet cultural Sunday, 02 July 2023

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București

Institutulu Cervantes di București are găzduită/ fu loculu iu si ţânu un evenimentu de importanță specială: cheremonia di omagiare în...

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Carnet cultural Thursday, 22 June 2023

Pânâgh’irulu di Artă MoBU

La finalul/ bitisita a mesului mai, în Bucureşti, în incinta a unui hangar aeronautic, la Romaero, avut loc prima ediție a Pânâghirului...

Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari
Carnet cultural Monday, 01 May 2023

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari

Tru misuhorea veaclle ali capitală, clădirea a Pălatillei Dacia-România, s’ţăni a 11-a ediție a consacratlui Pavilion di Artă “Art...

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari
Carnet cultural Friday, 07 April 2023

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”

Producția originală Max Original Spy/Master” easti primlu serial românesc nominalizat la Festivalul Internațional di Film di la Berlin. Filmat...

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”
Carnet cultural Sunday, 26 March 2023

Proiectul “UncannyOrder”

“UncannyOrder”, nai ma nău proiect di cercetari și di producție artistică dizvărtitu di Asociația “Qolony”, ari ca...

Proiectul “UncannyOrder”
Carnet cultural Sunday, 05 February 2023

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix

Dupu 60 di ani di la thimilliuseari, membrilli a leghendarăllei trupă rock Phoenix s-adunară, tru premieră, tru filmul documentar Phoenix....

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix
Carnet cultural Sunday, 08 January 2023

Spectacolul di dansu contemporan “Interior/Exterior”

Sţena di dansu contemporan ditu capitală s-feaţi ma avută tu bitisita a anlui 2022 cu un nou spectacol: “Interior/Exterior” tru regia...

Spectacolul di dansu contemporan “Interior/Exterior”

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company