Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

(concursu Prahova) ARTIŞTI PLASTIŢ DI-TRU JUDEŢULU PRAHOVA

Judeţulu Prahova, care faţe lIgătura anamisa di reghiunea a Capitalâl’ei şi Transilvania, pri-tru culoarulu di treaţre pri-tru Carpaţl’i Meridionali, este un loc ţi apânghiseaşte un patrimoniu imaterial di excepţie, pi care Radio România Internaţional mutri să-l surprindă tru ipostaze inedite a zânăţâlor tradiţionale. Artiştil’i plastiţ prahovean’i vor sâ aducâ diznou în atenţia a publicului cu mirache trâ tradiţii româneşti elemente specifiţe a comunităţilor di hoarâ di vârâ chiro ninte.

(concursu Prahova) ARTIŞTI PLASTIŢ DI-TRU JUDEŢULU PRAHOVA
(concursu Prahova) ARTIŞTI PLASTIŢ DI-TRU JUDEŢULU PRAHOVA

, 21.02.2014, 21:36


Larisa Iftode are 90 di an’i, bâneadzâ tru câsâblu prahovean Urlaţi şi adarâ măşti (prosopide) di-tru imaginarulu popular românescu, ama şi icoane pi geam: “M’erdzeam pri-tru Bucureşti şi vizitam tute galeriile, tute expoziţiile. La unâ di galeriile di artă, vidzui unâ icoană pi geam, ţi lu spunea pi Sâmtul Gheorghe. Earam oarfânâ, iara preţulu a icoanâl’ei m’i si păru multu mare. Şi, cându vidzui că Sâmtul Gheorghe di-tru icoana aţea avea tru suliţă un peaşte, arămaş contrariată, ştiinda că lipseaşte să apară un balaur în locul peaştelui. Arămaş cu ideea că eo vrea-s puteam sâ fac unâ reprezentare ma muşatâ di aţea. Au tricutâ nişte an’i până mi apofăsii să fac icoane pi gh’ialie. Arhiusii ama cu măştile. Mi tentarâ multu di multu şi am realizatâ sute di măşte, am participatâ la expoziţii şi am loatâ diplome. Într-unâ bună dzuâ, pi la 63 di an’i, apofăsii să fac şi icoane. Nu am niţe unâ şcoală în domeniu, nu mi-are pregătitâ niţiun om, nu mi-are urminipsitâ canâ. Pi tute li-am adratâ cu doarâ di la Dumnidză. Am faptâ foarte multe icoane şi li-am prezentatâ în Franţa, Ghirmânie, Elveţia, Italia şi Rusia.”


Ţi cara că nu are urmatâ cursuri di specialitate, pi Larisa Iftode u inspirâ natura a locurilor natale, iara pasiunea trâ muşat, trâ artă, u are însuţâtă de-a lungul a banâl’ei. Similară easte şi istorima a Irinâl’ei Mihaela Popovici, artistu plastic amator din Ploieşti, pasionată di portul authentic, ţi dzâse:


“Moştenescu, lu am muştinare talentul di la mama mea, tut artistu plastic. Ea are activatâ tru diferite domenii, ama eo mi-am axatâ pi păpuşi folcloriţe, şi aflai că, într-un lucru ma m’ic, pot să spun elemente di stran’ile populare româneşti. Li dedic în special a xinâtatil’ei, iu există mulţâ amatori di ahtări miniaturi. Pri-tru aeste stran’e stilizate, spun cât pot di stran’ile a noastre tradiţionale. Tru mare misură, caftu să hibâ materiale cât ma aprucheate di stran’ile adevărate.


Iţe detaliu easte importantu trâ Irina Mihaela Popovici atumţea cându adarâ păpuşile di colecţie, cu agiutorulu a cure lâ prezintă stran’ile populare di-tru diferite zone a Româniil’ei a ţilor di-tru întreaga Europă. Ea dzâse:


“Mi axai, mi duş cama multu pi stran’ile populare moldovineşti şi ardeleneşti. Li am şi pi aţeale di aoa, di-tru Argeş, ama şi din Vâlcea. Am şi stran’ile trâ adeţle di iarnă, în special aţeale di Sorcovă. Tute păpuşile au ţâruhile româneşti, care si poartă cu pârâpodz di lână, împlitite manual. În portul di-tru reghiunea a Moldovâl’ei si poartâ dipriunâ şcurtaca, trastul, căciula di cheale cu lânâ trâ bărbaţi şi marama trâ mul’eri. Trâ Ardeal suntu specifiţe capelile şi mărdzealile purtate di guşe. Hiinda miniaturi, easte greu di redat portul complet, cu stran’ile groase di iarnă. Am aleaptâ aşima să redau şcurtăţile stilizat, cu toate particularităţile zonale tru elementile di decor. Perulu a păpuşilor easte lucrat di lână, poartă căciule di cheale sau marame nu foarte detaliat lucrate la ahtări m’iţ dimensiun’i.


Valentin Nicolae, artistu plastic amator di Ploieşti easte, di profesie, pompier, ţi astindze foculu. Şi atracţia pi care u exercită asupra a l’ei foculu, ca elementu vital, ninca din copilărie, ama şi pasiunea trâ artă, ghenerarâ un stil artistic aparte în realizarea a unor obiecte decorative. Valentin Nicolae dzâse:


“Lucrările a meale suntu într-un stil gotic, medieval. Materiile prime suntu, momentan, gh’ialia şi lemnul. Folosescu deşeuri pi care alanţâ li aruncă, nu li mata folosescu. Eou mi arişii să li transformu în obiecte decorative. În principiu, li mvupsesc în negru şi auriu, laiu şi galbin. Ufilisescu şi cimentu pi care, tut aşi, lu mvupsescu.


Adrate din detalii brute, neşlefuite, nisubţil’iate într-unâ cromatică sobră, care ama nu agiundze ostentativ sumbră, obiectile decorative di inspiraţie medievală a lu Valentin Nicolae si remarcâ pri-tru nota a lor distinctă. Tut aşi si faţe şi cu creaţia a lu Ion Ioniţă, care adarâ tablouri di pal’e di cereale, pri-tru care artistul plastic mutreaşte să evocâ tradiţiile româneşti di-tru zona Prahovâl’ei. El dzâse: “Nicolae Iorga (n.a. importantu istoric român) dzâţea că identitatea a unei naţiune nu înseamnă maşi identitatea di limbă şi di spaţiu. Mai suntu şi tradiţia, istoria, tricutulu, prezentul şi v’initorulu, arădzle, datinile, şi portul — tute nâ fac să ştim că him român’i. M’i-au plăcutâ multu di multu casile tradiţionale româneşti, ninca şi aţeale di la câsâbă, aţea ţi împiltescu multu ghine tradiţia cu urbanismul. Ninte di sibâ hoara, fu bâsearica, di aform’ia că tute aşedzările eara construite în varliga a luştui locaş sâmtu. Bâseriţile din hori păstreadză tru eale tradiţia a poporului român. Easte zborulu di arhitectură, pictură şi portu. Si bâgă problema câţe uşile a luştor suntu apuse, nu analte — într-unâ bâsearică nu lipseaşte să intri cu măril’e, ama lipseaşte să apleţi capulu, să calţâ cu ndirse. Tute aestea vrui să li bag vârâ turlie tru un loc deadun, să-m’i aduc aminte di eale şi să li spun şi aţilor ţi au dor s-li cunoască.


Ataşamentu faţă di tradiţie, talentu şi multă dăruire şi durusire cătră arta pi care u practică — probabil aţeale ma importantile atuuri trâ reuşita aţistor artişti plastiţ di-tru judeţulu Prahova.

foto: Facebook - Martha Maria Mocanu
Carnet cultural Tuesday, 03 September 2024

Regizorlu armânu Toma Enache, fu durusitu cu „Premio Cultura”

Toma Enache, regizorlu a filmului „Enescu, jupuit di viu” (Enescu, bilitu di yiu), fu tiñisitu, aoa ș-pțânu kiro cu „Premio Cultura” tu...

Regizorlu armânu Toma Enache, fu durusitu cu „Premio Cultura”
Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Carnet cultural Friday, 24 November 2023

Expoziția di sculptură „Andezit 10”

Galeria Simeza din București prezintă tru mesulu brumar/ noiembriu expoziția di grup itinerantă: Andezit 10. Expoziția avu un traseu prin mai...

Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Carnet cultural Sunday, 02 July 2023

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București

Institutulu Cervantes di București are găzduită/ fu loculu iu si ţânu un evenimentu de importanță specială: cheremonia di omagiare în...

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Carnet cultural Thursday, 22 June 2023

Pânâgh’irulu di Artă MoBU

La finalul/ bitisita a mesului mai, în Bucureşti, în incinta a unui hangar aeronautic, la Romaero, avut loc prima ediție a Pânâghirului...

Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Carnet cultural Monday, 01 May 2023

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari

Tru misuhorea veaclle ali capitală, clădirea a Pălatillei Dacia-România, s’ţăni a 11-a ediție a consacratlui Pavilion di Artă “Art...

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari
Carnet cultural Friday, 07 April 2023

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”

Producția originală Max Original Spy/Master” easti primlu serial românesc nominalizat la Festivalul Internațional di Film di la Berlin. Filmat...

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”
Carnet cultural Sunday, 26 March 2023

Proiectul “UncannyOrder”

“UncannyOrder”, nai ma nău proiect di cercetari și di producție artistică dizvărtitu di Asociația “Qolony”, ari ca...

Proiectul “UncannyOrder”
Carnet cultural Sunday, 05 February 2023

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix

Dupu 60 di ani di la thimilliuseari, membrilli a leghendarăllei trupă rock Phoenix s-adunară, tru premieră, tru filmul documentar Phoenix....

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company