Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Festivalul Internaţional di Teatru di la Sibiu si bitisi


, 30.06.2016, 20:31



Construinda încreadire” fu tema ţil’ei de-a 23-a ediţie a Festivalului Internaţional di Teatru di la Sibiu… încreadire fără care aţist festival nu vrea să agiundzea la ahtări dimensiuni — 472 di evenimente şi nume multu importante din spaţiul teatral românescu şi mondial. Toate aţiste spectacole, desfăşurate tru săl’iuri di teatru sau pi stradă sau în alte spaţii neconvenţionale, concerte, filme, conferinţe, lansări di carte, toate aţiste personalităţ pi care aproape poţ să li atindzâ, s-dai cu mâna di eale, cu care ai ocazia să stai muabete, toate parteneriatele şi priiatiniile, suţatile, care si leagă tru aţeale dzaţe dzâle di festival … înseamnă un multu mare amintatic trâ tuţ aţel’i aflaţ la Sibiu tru aestă perioadă, trâ comunitate, trâ cultura română.


Organizator şi gazdă a evenimentului, Teatrul Naţional Radu Stanca” fu prezentu în festival cu treie spectacole la secţiunea Patrimoniu: Faust”, Lulu” şi Metamorfoze”, tute purtânda simnătura lu Silviu Purcărete. El îşi prezentăă premierile a stagiunil’e, di care zburâm chiola, şi vine cu unâ nauă premieră, ţi reprezintă partea a daua a triloghiil’ei CâtDiDeparteHimDiPiştireileDinCareAvemIeşită?”, ună coproducţie a Teatrului Naţional Sibiu — Universitatea Lucian BLaga”. Spectacolul #minor”, di Bogdan Georgescu, abordeadză, ca şi prima parte a triloghiil’ei, Antisocial”, probleme ligate di educaţie. Reghizorulu Bogdan Georgescu dzâţe: Cred că multu important easte ca aţiste spectacole să provoacă discuţii, să bâgăm nişte întribări şi să explorăm ţi înseamnă educaţie, cum faţim educaţie, iu si dânâsesc nişte lucre şi acaţă alte… Ma că în cazulu Antisocial”, discuţiile eara anamisa di părinţâ, profesori şi elevi, în cazulu #minor” discuţia agiundze puţân ma personală şi easte între părinte şi copil. Toată istorima si axeadză în varliga aluştor mentalităţ româneşti împământenite, intrate tru aradă, de tipul eo te-am făcut, eo ti vatăm”, bătaia eate ruptă din rai”, iu da tata, creaşte”. Şi faptul că ninca, tru 2016, în România, abuzulu fizic asupra copiilor, ciliman’ilor, este tolerat şi easte considerat ună problemă minoră, başi easte considerat ună metodă di educaţie şi corecţie, easte scandalos”.


Cum si feaţe şi cu spectacolul Antisocial”, a cui reprezentaţii fură urmate di discuţii cu publiculu, tut aşi, şi #minor” cu discuţii cu aţel’i prezenţâl’i. Şi, tut aşi ca Antisocial”, va să hibă prezentat într-un turneu naţional. Bogdan Georgescu dzâţe: Oara aesta va să avem invitat un psiholog, di aform’ia că unile di subiectile zburâte suntu ndilicate. Duchim un turlie di tensiune la discuţia cu publicul, după premiera din cadrul a festivalului. Si ducheaşte, simte că majoritatea easte afectată directu şi că hibă are abuzată, hibă fu abuzat la un moment dat. Şi atumţea, cred că easte nivol’e di mai multă delicateţe tru moderarea discuţil’ei, di aform’ia că rişti să declanşedzi nişte lucre ţi prinde să hibă gestionate cu profesionalism”.


Tru 2013, în cadrul a Festivalului Internaţional di Teatru di la Sibiu apăru un nou proiect: Aleea a Celebrităţilor. Inspirată di Walk of Fame, Aleea Celebrităţâlor easte minduită ca un loc permanentu di celebrare şi d recunoaştere a contribuţil’ei a unor personalităţ la dezvoltarea Sibiului. Nume pricum Klaus Maria Brandauer, Neil LaBute, Tim Robbins — care lo anulu aestua steaua – sunt priitin’i, soi a festivalului şi a teatrului sibian. După George Banu, Silviu Purcărete, Gigi Căciuleanu, vine aranda lu Victor Rebengiuc să aibă ună steauă pi Aleea din Parcul a Ţitatil’ei, di Sibiu. Actorulu fu extrem di emoţionat di aplauzile ţi canda nu si mata dânâsea. Victor Rebengiuc dzâse: Nu mi consider unâ celebritate, mi consider un actor cunoscut pri-tru activitatea lui. Concluzia aesta pot s-u trage din faptul că aoaţe, în Sibiu, m’erg pi stradă şi oamin’i pi nângă care trec m’i spun Respect, domnule Rebengiuc!”. Aesta easte un lucru care mi emoţionează. Îm’i da unâ satisfacţie ahoria faptul că lucrulu a meu nu treaţe niobservat.


În afoară di alanţâ român’i care sunt pi Aleea Celebrităţilor — Silviu Purcărete, George Banu şi Gigi Căciuleanu, pi care îl’i cunosc — cu Silviu Purcărete am lucrată multe spectacole, cu George Banu esc priiatin, nâ ştim di mult chiro, cu Gigi Căciuleanu, tut aşi, alanţâ sunt personaje leghendare a teatrului. Pi toţ l’i stimedzu, iar doi din el’i sunt doi mări reghizori a cure lâ am vidzută spectacolile — Christoph Marthaler şi Thomas Ostermeier. Mi minduiam, când zbura Evgeny Mironov cât di hărăsit easte — şi îl cred — di aform’ia că are lucrată cu ţel’i mai măril’i reghizori din lumea aesta, eo nu va să am posibilitatea aesta, ama am avută tihea să lucredzu cu aţel’i mai măril’ reghizori din România: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Radu Penciulescu, Silviu Purcărete, Yuri Kordonsky, Andrei Şerban, di care aduţea aminte şi Tim Robbins… Şi el’i fură universităţâle a meale. La steaua care-arăsări/ I-nâ cale-ahtânt di lungă/ 60 di-ani-l’i fură ananghe/ Lum’inâlei s-mi-agiungă”. Lu parafrazaiu eo pi Eminescu. Easte unâ steauă care îm’i faţe mare plăcere!”.


Profesor di studii teatrale la Sorbonne Nouvelle-Paris, amintâtor, di treie ori, a Premiului tra Ţea ma buna carte di teatru în Franţa, George Banu easte di foarte multu chiro soţulu şi priiatinulu FITS. Şi-a lui l’i si datoreadză, l’i si easte borge aduţirea, la Sibiu, a unor nume care marcheadză istoria teatrului european contemporan. Iar cartea lansată anulu aestua în festival, Muabeţ teatrale. Festivalul Internaţional di Teatru di la Sibiu”, editată di Nemira, da ună idee dispre ţi spaţiu a adunărilor şi a lăximintilor di idei îl reprezintă festivalul şi dezvăluie puţân di minduita teatrală a unor artişti pricum Peter Stein, Wajdi Mouawad, Silviu Purcărete sau Dragoş Buhagiar. George Banu dzâţe: Aţistă carte fu concepută după ună discuţie cu Constantin Chiriac, care spunea că există un capital di minduită teatrală adunat tru înreghistrările di la Sibiu. Şi atumţea îm’i dzâşu că easte interesant să videm ţi dzâsiră oamin’i ca Peter Stein sau Krystian Lupa aoaţe, la Sibiu, nu în general. Nu am zburâtă dicât cu creatoril’i a cui operă easte considerată esenţială trâ schena europeană. Situaţia mea eara situaţia ţilui care îl’i cunoştea pi tuţ dinainte. Aţist prealabil easte important, în misura în care există unâ anumită încreadire reciprocă. Ştii cu care zburăşţâ. Eo esc foarte interesat di aţea ţi spun oaminil’i şi oaminil’i simt interesulu pi care îl am trâ ţi spun. Di aţea aform’ie, cred că fură discuţii multu îmbogăţitoare. Aţistă carte easte născută şi di-tru ideea că oaminil’i di teatru zburăscu mai ghine dicât scriu”.


La final, impresii di festival împărtăşite, ică spuse a nauă di George Banu: Putem să salutăm programatoril’i a festivalului trâ spectacolile din Piaţa Mare, care sunt spectacole dip şi didip niaşteptate, pi care nu li ved în Occident. Aoaţe easte şi strateghia didip profundă şi ghinevinită a lu Constantin Chiriac, dispre care reghizorulu Eugenio Barba spunea că reuneaşte teritoriul ecologhic a teatrului, în sensul în care videm şi spectacole care nu au ună mare calitate artistică, ama au ună mare calitate di animaţie, şi creeadză şi forme pure şi perfecte pricum teatrulu japonez Noh, deci, aţist conglomerat contradictoriu easte specificulu a poziţil’ei pi care u adooptă Constantin Chiriac şi care îl’i permite, tru tut aţeluşi chiro, să si adreseadză a publicurilor a Sibiului.”


Autor: Luana Pleşea


Armânipsire: Hristu Steriu

Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Carnet cultural Friday, 24 November 2023

Expoziția di sculptură „Andezit 10”

Galeria Simeza din București prezintă tru mesulu brumar/ noiembriu expoziția di grup itinerantă: Andezit 10. Expoziția avu un traseu prin mai...

Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Carnet cultural Sunday, 02 July 2023

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București

Institutulu Cervantes di București are găzduită/ fu loculu iu si ţânu un evenimentu de importanță specială: cheremonia di omagiare în...

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Carnet cultural Thursday, 22 June 2023

Pânâgh’irulu di Artă MoBU

La finalul/ bitisita a mesului mai, în Bucureşti, în incinta a unui hangar aeronautic, la Romaero, avut loc prima ediție a Pânâghirului...

Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari
Carnet cultural Monday, 01 May 2023

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari

Tru misuhorea veaclle ali capitală, clădirea a Pălatillei Dacia-România, s’ţăni a 11-a ediție a consacratlui Pavilion di Artă “Art...

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari
Carnet cultural Friday, 07 April 2023

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”

Producția originală Max Original Spy/Master” easti primlu serial românesc nominalizat la Festivalul Internațional di Film di la Berlin. Filmat...

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”
Carnet cultural Sunday, 26 March 2023

Proiectul “UncannyOrder”

“UncannyOrder”, nai ma nău proiect di cercetari și di producție artistică dizvărtitu di Asociația “Qolony”, ari ca...

Proiectul “UncannyOrder”
Carnet cultural Sunday, 05 February 2023

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix

Dupu 60 di ani di la thimilliuseari, membrilli a leghendarăllei trupă rock Phoenix s-adunară, tru premieră, tru filmul documentar Phoenix....

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix
Carnet cultural Sunday, 08 January 2023

Spectacolul di dansu contemporan “Interior/Exterior”

Sţena di dansu contemporan ditu capitală s-feaţi ma avută tu bitisita a anlui 2022 cu un nou spectacol: “Interior/Exterior” tru regia...

Spectacolul di dansu contemporan “Interior/Exterior”

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company