Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Festivalul Internaţional di Teatru Interferenţe – „Odiseea a xenului”

Ninte cu 10 ani, Teatrulu Maghiar di Stat din Cluj lansa Festivalul Internaţional di Teatru Interferenţe, cu scipolu sâ preziinta a publicului şi specialiştilor unile di aţeale ma nalile tendinţe din teatrul mondial. Organizat ună oară la doi ani, deci agiumtu la a ţinţea ediţie, festivalul reuşeaşte să si situeadză printră aţeale mai importantile din România.

, 23.12.2016, 22:38


Reggizorulu Gabor Tompa, directorulu a Teatrului Maghiar din Cluj, dispre impactul a Festivalului Interferenţe asupra comunitatil’ei locale:


Ninte cu 10 ani, nu era teatru internaţional la Cluj. În afoară di ndauă spectacole vinite din ţări viţine, aestu fenomen nu are existată. Publiculu clujean, în general, fu un public multu conservator, care vrea, pi di ună parte, să veadă mările drame naţionale”, pi di altă parte, genurile di teatru di divertismentu, di la operetă până la comediile muzicale sau piesile populare. Aesta revendica. Unâoară confruntaţ cu fenomenile a teatrului european şi mondial, cred că lucrile si mai alâxiră. Tora, faptul că teatrulu internaţional easte prezentu la Cluj easte un lucru hirescu. Si-au mai născută şi alte festivaluri care îmbugăţescu paleta teatrală clujeană, care nâ inspiiră şi nâ pindze tra să nă autodefinim continuu, ca festivalul să îşi ţână un profil aparte, ama care easte dişcl’is a tutulor tendinţilor. Şi atumţea, cred că ţel ma importantul impactu easte faptul că, tru chirolu şi ninca şi după bitisita festivalului, si discuută, si creeadză dispute, dialoguri, evocări, amintiri… Cred că ţel mai importantul lucru easte aţeastă adunare a oamin’ilor, di aform’ia că, fără dialogulu direct, nu putem să soluţionăm ici ţiva. Teatrulu poate să nă agiuută să ascăpăm di prigiudicăţ. Ieşim di la teatru şi spunim şi ţiva si alâxeaşte”.


Aţale 22 di spectacole invitate la ediţia 2016 a festivalului au abordată, din diverse perspective, tema propusă anulu aestua: “Odiseea a xenului”. Breaking the waves”, ună producţie a Teatrului Maghiar din Cluj, în regia a lu Tom Dugdale, di-tru SUA, are la bază schenariul a celebrului film cu tut aţelu-şi titlu, reghizat di Lars von Trier tru 1996. Ma că la arhiusită xenulu easte Jan, nou vinit într-ună m’icuză comunitate scoţiană, câte nâheamâ Bess, membră a aţil’ei comunitate, agiundze xeana, şi aţist lucru si faţe din vreare, naivitate şi credinţă. Bess easte interpretată di Anikó Pethő, care amintăă trâ aestu rol premiulu trâ interpretare feminină la Festivalul a Teatrilor Maghiare di-tru Kisvárda. Anikó Pethő declaară că speră că reuşi să adavgă ţiva din ea a personajului Bess:


Bess are o credinţă foarte putearnică. Ea creade multu serios că nu are altă posibilitate şi si salveadză tru turlia a l’ei. M’i-easte multu pi vreare personajulu şi e multu personal. Am aflată multe puncte comune întră Anikó şi Bess şi easte greu după spectacol. Ies di pi schenă, ama nu pot să ies imediat din personaj. Easte interesantu, di aform’ia că noi him preocupaţ cum să intrăm într-un rol, ama niţiun nu spune cum să ieşi. Ţi am în comun cu Bess easte credinţa. Şi nu mi minduiescu la relighie, că credinţa tru vreare, într-ună relaţie cu vârâ… Aesta are ună forţă enormă trâ mine. Credinţa easte ţiva foarte personal trâ mine şi, ninte di spectacolul Breaking the waves” nu mi-am minduită la posibilitatea să comunic cu Dumnidzău, cum faţe Bess, di aform’ia că-m’i si pare puţân schizofrenic. Deci, m’i-am bâgată întribarea aesta, di si poate să exiistă comunicarea cu divinitatea. Şi altă întribare: di si vrearea şi poate să hibă ahât di putearnică şi di serioasă încât ea moare ca să îl salveadză pi Jan”.


Invitat la Interferenţe fu şi Omulu aţel bunulu di-tru Seciuan”, ună producţie a Teatrului Bulandra, în reghia lu Andrei Şerban, care avu patru nominalizări la Premiile UNITER şi un amintâtor, Vlad Ivanov, la categoria Ţel ma bunulu actor în rol principal. Vlad Ivanov, dispre propunerea reghizorală inedită, ţi are provocată şi controverse printră oamin’il’i di teatru şi spectatori:


Ţân minte că Andrei Şerban tatona stilul în care să hibă piesa. Şi nu nă bâgăm di acord. La un moment dat, fu dip apofăsit să m’eargă pi ţiva absurdu vârâ turlie din punctul di videare a spectatorului, şi anume, ca actorulu să mutrească direct spre public, multu rar spri partener şi maşi atumţea cându reghizorulu indica aesta. Practic stai di zbor, ama nu mutreşţâ la partener, mutreaşţâ ninte. Pri-tru aasta vru să scoată în evidenţă mesajulu a piesâl’ei a lu Brecht. Piesa are pitreaţiri multu clare spri aţea ţi si faţe în dzuua di ază. Andrei Şerban, hiinda fudzit, easte foarte conectat la tot ţi si faţe în România. Şi, în general, aesta si faţe cu toţ artiştil’i care sunt fudziţ. Şi, cathe oară cându v’in în România şi au ocazia să îndreaptă printr-un actu artistic aţea ţki si faţe rău la noi, u fac. Aesta are faptă şi Andrei. Are bâgatâ tru aestă piesă toate părerile, ideile di alâxire care vizează societatea românească di astădzâ”.


În opinia a lu Vlad Ivanov, personajulu principal din piesă reflectă ţel mai ghine tema festivalului, Odiseea a xenului”:


Shen Te si transfoormă în Shui Ta tamam tra să reuşească să exiistă, să bâneadză normal într-ună societate lândzidă. Ea si dedublează, si xinitipseaşte di sufletulu a l’ei, di aţea ţi easte cu di aver, iintră într-un altu personaj ca să poată să îşi salveadză copilul, cilimeanulu, să îşi salveadză existenţa. Ea nu poate să bneadză aşi cum arhiuseaşte, cu toţ aţel’i oamin’i care v’in în casă, îl’i invadeadză universul. Şi atumţea recurdze la aestă metodă di dedublare, giucânda un altu personaj, ca să poată să ducă până la capăt aţea ţi simte. Nu reuşeaşte. În final, ea si dizveaşte di stran’ilu a ţilui de-al doilea personaj şi spune clar câţe feaţe lucrulu aestua, într-un monolog multu muşat. Şi zeil’i îşi ved opera împlinită. Viniră pi pămintu şi aflară un om bun”.


A ţinţea ediţie a Festivalului Internaţional di Teatru Interferenţe si adresă a unui public care devine tut cama mare, spune directorulu Gabor Tompa:


Prota oară, festivalul are dor să hibă, aşi cum fu ninca di la arhiusită, festivalul a tutulor clujean’ilor. Easte ună ocazie ca la aţist festival să si adună aţeale comunităţ care, di regulă, în Cluj sunt separate. Easte un fenomen care si faţe şi dispre care nu se zburaşte dostul: izolarea sau separarea comunităţâlor, nu neapărat etniţe, că şi culturale, diferitele generaţii, straturi soţiale. Cred că aţist lucru easte lângoarea cronică a Clujului. Apoia, sigura, festivalul easte şi a oamin’ilor di teatru — invitaţ din ţară şi xeni, artişti care v’in cu spectacole şi au dor să mai veadă şi alante spectacole prezentate în festival. Tutunoară, mutrim ca iţe spectacol prezentu aoaţe să poată să hibă vidzut, să nu exiistă suprapuneri în program. Nu vrem să agiundzim un festival supradimensionat, în care lumea prinde să aleagă şi apoia să regreetă că si duse la un spectacol şi nu la altu. Deci, festivalul arămâne dişcl’is a tutulor”. (Şt.B)


Autop: Luana Plesea


Armanipsire: Hristu Steriu

Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Carnet cultural Friday, 24 November 2023

Expoziția di sculptură „Andezit 10”

Galeria Simeza din București prezintă tru mesulu brumar/ noiembriu expoziția di grup itinerantă: Andezit 10. Expoziția avu un traseu prin mai...

Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Carnet cultural Sunday, 02 July 2023

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București

Institutulu Cervantes di București are găzduită/ fu loculu iu si ţânu un evenimentu de importanță specială: cheremonia di omagiare în...

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Carnet cultural Thursday, 22 June 2023

Pânâgh’irulu di Artă MoBU

La finalul/ bitisita a mesului mai, în Bucureşti, în incinta a unui hangar aeronautic, la Romaero, avut loc prima ediție a Pânâghirului...

Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari
Carnet cultural Monday, 01 May 2023

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari

Tru misuhorea veaclle ali capitală, clădirea a Pălatillei Dacia-România, s’ţăni a 11-a ediție a consacratlui Pavilion di Artă “Art...

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari
Carnet cultural Friday, 07 April 2023

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”

Producția originală Max Original Spy/Master” easti primlu serial românesc nominalizat la Festivalul Internațional di Film di la Berlin. Filmat...

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”
Carnet cultural Sunday, 26 March 2023

Proiectul “UncannyOrder”

“UncannyOrder”, nai ma nău proiect di cercetari și di producție artistică dizvărtitu di Asociația “Qolony”, ari ca...

Proiectul “UncannyOrder”
Carnet cultural Sunday, 05 February 2023

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix

Dupu 60 di ani di la thimilliuseari, membrilli a leghendarăllei trupă rock Phoenix s-adunară, tru premieră, tru filmul documentar Phoenix....

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix
Carnet cultural Sunday, 08 January 2023

Spectacolul di dansu contemporan “Interior/Exterior”

Sţena di dansu contemporan ditu capitală s-feaţi ma avută tu bitisita a anlui 2022 cu un nou spectacol: “Interior/Exterior” tru regia...

Spectacolul di dansu contemporan “Interior/Exterior”

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company