Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Mărl’i Clasiţ la Editura Casa Radio

Dzuua a Culturâl’ei Naţionalâ, 15 gh’inuar, fu sărbătorită di Editura Casa Radio (care aparţâne a Soţietatil’ei Românâ di Radiodifuziune) pri-tru lansarea a unei serie di CD-uri cu interpretări a poeziil’ei emineschianâ di-tru Arhivile Radio România. CD-box-ul “Poesii de Mihail Eminescu”, ediţia princeps adratâ di Titu Maiorescu tru 1883, amuşi în format audio, nâ invită la un recital di poezie emineschiană de-a lungul a chirolui. Ludovic Antal, Emil Botta, Clody Bertola, George Calboreanu, Ion Caramitru, Constantin Codrescu, Elvira Godeanu, Ion Manolescu, Mariana Mihuţ, Alexandru Repan, George Vraca suntu îndoi di actoril’i care da banâ a poemilor a lu Mihai Eminescu, tru înreghistrări ţi suntu arămse di la arhiusita a an’ilor şaidzăţ. Poetulu Florin Iaru zburâ la lansarea a CD-urilor editate di Casa Radio, şi dzâse di-tru arhiusitâ că “interpretarea a operâl’ei emineschianâ easte lucrulu ţel ma periculosulu din lume.

Mărl’i Clasiţ la Editura Casa Radio
Mărl’i Clasiţ la Editura Casa Radio

, 26.01.2014, 21:04


” Mihai Eminescu easte, isa-isa, ţel ma cunoscutulu şi ţel ma necunoscutulu poet a limbâl’ei românâ, di aţea aform’ie tricu printr-unâ mulţime di pregiudicăţ care nâ spun dispre el că easte vizionarulu, românulu fundamental, leghenda a poeziil’ei româneascâ. Ama toate aeste zboarâ ţi vor sibâ ahândoase nu au niţe unâ ligătură cu poetulu Mihai Eminescu. Di aform’ia că poezia nu easte niţe monumentu, niţe catedrală, niţe obligaţie, niţe mândrie şi pirifan’e, niţe sentimentu naţional. Un poet agiundze naţional maşi cara naţiunea întreagă consideră că poeziile a lui suntu bune, ma că aţel’i ma mulţâl’i individz îl au tru vreare caanda ca pi poetulu a lor di căpitân’iu. Cara să mi diştiptaţ tru m’iedzulu a noaptil’ei, eo va pot să vă recit din Eminescu. Di aform’ia că unâ poezie care ţâ place, cre ţâ are hare, intră în cap şi nu mata iase niţiunâoarâ. Di-tru aestă cauză, him, probabil, foarte puţân’i cititori di poezie în România. Şi di aestă aform’ie nu cred tru noţiunea di poet naţional. Mihai Eminescu fu un om care bână cu ideile şi minduierile a lui şi scrise, iara aesta easte unâ di aţeale experienţe irepetabile di-tru istoria unei culturâ.”



Tot aproapea di Duua a Culturâl’ei Naţionalâ, 15 gh’ianuar, Bookhacolic.ro, un site românescu dedicat a cărţâlor invită îndoi poeţ contemporani să răspundă a unei anchetâ dedicată a poetului Mihai Eminescu. Ţi mata înseamnă Eminescu azâ, la priste un secol şi giumitate di la naştirea a lui şi ţi experienţe personale avurâ cu poezia a lui. Poetulu Radu Vancu scrie: ”Eminescu easte, vahi, poetulu român pi care lu-avem recititâ di cama multe ori, cama frecventu. În studenţie, aţel ma multu îm’i plăcea, m’I-avea hare mările a lui panorame vizionare, cama multu apocaliptica a lui, pi care m’i şi feci licenţa. Di la 30 di an’i şi până tora, mutrecu să recitescu cama multu poemile, dip puţâne easte ndreptu, care anticipeadză poetiţile biografiste, di la Bacovia la dauăm’il’işti — arhiusinda cu sonetile di-tru 1879, aţeale cu Afoară-i toamnă, frundză-aspulbiratâ, tru care easte de faptu tot Bacovia întru unâ coajă di nucă. Ţi m’i si pare exemplar la Eminescu, pi nângă biografia a lui neverosimil, aproapea inuman di pură, easte că toate aţiste poetiţ, ahât di diferite întră eale, suntu bânate tut ahât di intensu şi realizate tut ahât di superlativ; nu are fuşeritâ hici ţiva, bână iţe poetică (şi iţe poem) canda di aestâ depindea bana a lui. Şi, vârâ turlie, şi depinse. Şi, unâoarâ cu bana a lui, şi a noastră. Easte poetulu di care depinde toată poezia română, în fond.”


Poetulu Florin Iaru dzâse:


“Dinclo di tehnică, di striluţire, di prozodie, di retorică, există ţiva ţi nu are echivalentu şi ţi nu are răspunsu în lumea a noastră materială. Easte un “simţimintu”, cum dzâţe Titu Maiorescu. Simţâ că easte, şi aţel ma greu easte să expliţ câţe simţâ că easte. Ţiva ti umple brusc di satisfacţie, şi di lume, şi di melancolie, şi di pluchi fără pâreacl’e, şi di balta ţi si tulbură, şi di ampirat şi proletar. Tute aţiste lucrei intră ninte di-a aveare conştiinţa că ai dininte un discursu. Eminescu fu un mare tehnician şi un mare inventator di limbă. Trâ el nu era imposibil hici ţiva. Alusturnă rimile în limba română, accentile, pregiudicăţâle, si comportă ca un poet dinintea a cure limba easte unâ materie aproapea informă ţi are toate datile şi aţiste date nu aşteaptă dicât să hibâ recombinate. Aţel ma greu lucru easte să citeşti din Eminescu. Di aform’ia că automat va mutreşti să dai sensu şi poetulu nu vra să spună hici ţiva ma multu dicât aţea ţi spuse, literalmente. Sâ cafţâ sensuri profunde, alte, easte unâ cheardire di oarâ, easte lucru chirut, di aform’ia că, aţea ţi spune poetulu aclo spune, şi nu tru altă parte şi tru mintea a noastră, a cititorilor, easte ghine că si alustoarnă lucrurile şi easte ghine că nu putem sâ spunim câţe. Ma s-nâ turnăm la CD-urile editate di Casa Radio, partea di rezistenţă easte că măril’i actori îl’i citescu poezia, aţea ţi înseamnă actori ţi minduesu, ţi si ascutură di convenţii, care da libertate a textului. Şi di aţea aform’ie există un hirescu al versurilor.”


Coperta aţistei nauâ apariţie di-tru Colecţia Fonoteca di Amalaghmâ”, seria Spectacolul poeziei”, easte unâ prilucrare realizată di artistul Daniel Ivaşcu după volumulu orighinal a “Poesiilor” a lu Mihai Eminescu.

foto: Facebook - Martha Maria Mocanu
Carnet cultural Tuesday, 03 September 2024

Regizorlu armânu Toma Enache, fu durusitu cu „Premio Cultura”

Toma Enache, regizorlu a filmului „Enescu, jupuit di viu” (Enescu, bilitu di yiu), fu tiñisitu, aoa ș-pțânu kiro cu „Premio Cultura” tu...

Regizorlu armânu Toma Enache, fu durusitu cu „Premio Cultura”
Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Carnet cultural Friday, 24 November 2023

Expoziția di sculptură „Andezit 10”

Galeria Simeza din București prezintă tru mesulu brumar/ noiembriu expoziția di grup itinerantă: Andezit 10. Expoziția avu un traseu prin mai...

Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Carnet cultural Sunday, 02 July 2023

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București

Institutulu Cervantes di București are găzduită/ fu loculu iu si ţânu un evenimentu de importanță specială: cheremonia di omagiare în...

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Carnet cultural Thursday, 22 June 2023

Pânâgh’irulu di Artă MoBU

La finalul/ bitisita a mesului mai, în Bucureşti, în incinta a unui hangar aeronautic, la Romaero, avut loc prima ediție a Pânâghirului...

Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Carnet cultural Monday, 01 May 2023

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari

Tru misuhorea veaclle ali capitală, clădirea a Pălatillei Dacia-România, s’ţăni a 11-a ediție a consacratlui Pavilion di Artă “Art...

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari
Carnet cultural Friday, 07 April 2023

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”

Producția originală Max Original Spy/Master” easti primlu serial românesc nominalizat la Festivalul Internațional di Film di la Berlin. Filmat...

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”
Carnet cultural Sunday, 26 March 2023

Proiectul “UncannyOrder”

“UncannyOrder”, nai ma nău proiect di cercetari și di producție artistică dizvărtitu di Asociația “Qolony”, ari ca...

Proiectul “UncannyOrder”
Carnet cultural Sunday, 05 February 2023

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix

Dupu 60 di ani di la thimilliuseari, membrilli a leghendarăllei trupă rock Phoenix s-adunară, tru premieră, tru filmul documentar Phoenix....

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company