Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Odeon 70

Iniţial si-are numită Teatrul “Muncitoresc C.F.R.” şi şi-are dişcl’isă porţâle în cartierulu Giuleşti, tru agh’izmăciune 1946. Şi-are alâxită ulterior numa în Teatrul Giuleşti şi s-are mutată tru 1974 în celebra casă di pi Calea Victoriei — Complexul Comedia-Majestic. Tru 1990, devine/agiundze Teatrul Odeon, la iniţiativa reghizorului Vlad Mugur, atumţea directorulu a teatrului. Uidisit a istoricului Maria-Magdalena Ioniţă, numa nu fu aleaptă cum ţi s-hibă, di aform’ia că, iniţial, arhitectul a casâlei, Grigore Cerchez, si-are inspirată din arhitectura Teatrului Odeon din Paris. Apoia, şi repertoriul fu inspirat di-tru repertoriul a Odeonului parizian.

, 11.12.2016, 22:00


Teatrul Odeon din Bucureşti are sărbătorită recent aţel’i 70 di an’i di la înhiinţare, aform’ia cu care fură dizvălite busturile a Elenâlei Deleanu, directoarea a luştui teatru chiro di 38 di an’i, şi a actorului Ştefan Bănică, care feaţe parte din trupa Teatrului Giuleşti şi fu considerat vedeta cartierului. Elena Deleanu fu aţea care feaţe toate demersurile tra să obţână trâ Teatrulu Giuleşti ună a daua sală, în centru, aţeastă Sală Majestic.


La marcarea ţilor şapte dechenii fu lansat şi volumul aniversar Odeon 70. Aventură istoric-omagială”, simnat di criticulu Miruna Runcan, secretar literar a teatrului întră 1991 şi 1994. Aventură istoric-omagială” – un titlu pri-tru care autoarea vru să-l provoacă pi cititor:


Vrui să aruc ună nadă/mâcare ca trâ peşti di aform’ia că nu easte pur şi simplu ună bază di date comentată, hiinda un volum dedicat a unei vârstă venerabilă a Teatrului Odeon, fostu Giuleşti. Pi di altă parte, trâ mine procesulu di cercetare reprezentă ună adevărată aventură. Sunt foarte puţâne materiale. Unile di eale, ma multu croniţi, există în arhiva Teatrului Odeon, alte, nu. Ţea ma stranie perioadă easte perioada 1950-1960, exact după înhiinţarea di-tru ’46. Dispri perioada ’46 — ’50 aproapea că nu există ţiva şi atumţea fu ananghe trâ guzgunisire adâncu. Ama titlul cred că mutreaşte şi să transfere vârâ turlie I altă tonulu pi care feciu copus să-l aflu, un ton dostul di implicat emoţional, di aform’ia că eu mi-am născută vizavi di Teatrulu Giuleşti. Mi-are interesată cum si născu teatrulu aclo şi mi-are interesată şi toată istorima a combinaţiei dintră ideologhia comunistă, care lu feaţe să si nască piste noapte, şi nivol’ile reale a spaţiului în care el si născu, care are ună tradiţie pi care lumea u agârşi complet în dzuua di ază şi care fu ananghe să hibă recuperată”.


Volumulu are ună structură cronologhică, sigura, ama autoarea si raportă, pi di ună parte, la situaţia politică a momentului — diferitile perioade di comunism di aţel’i 45 di an’i, ahtare turlie încât cititorulu să bagă tru aţist contextu activitatea teatrului. Pi di altă parte, fură punctate dezbaterile estetiţe, turlia în care are evoluată minduita dispre reghie în România. Aşi, ţeale mai reprezentativile momente di-tru istoria Teatrului Odeon, aşi cum apar eale în carte fură următoarile, uidisit a Mirunâl’ei Runcan:


Exiistă un moment multu important — momentul 1956. Easte un moment di şuţâtură a calil’ei tru ţi mutreaşte minduita estetică şi nu maşi estetică, referitoare la reghie. Şi, Teatrul Giuleşti fu atumţea cipit di lance a reteatralizarilei, di aform’ia că doi di tineril’i reghizori multu vocali şi multu ghine instrumentaţ estetic lucra aclo. Easte zborulu di Lucian Giurchescu şi Horea Popescu. Apoia, v’ine un momentu, în varliga an’ilor 70, ună perioadă foarte substanţială trâ întregulu teatru românescu, ama care, trâ Giuleşti, fu epoca Dinu Cernescu. Tru an’il’i 80, cu toate că fură ndauă spectacole foarte bune, trâ tot teatrulu românescu fu rău, ca şi trâ întreg poporulu român. An’il’i 80 fură nişte an’i multu grei. Şi, sigura, perioada Alexandru Dabija, care arămase în istoria teatrului din România cu nişte spectacole absolut extraordinare — Au bâgată biligiţ di hâpsin’iat a florilor”, care marcăt v’inearea lu Hausvater în România, Richard III”, a lu Măniuţiu, La ţigănci”, tot a lu Hausvater, ndauă di spectacolile a lu Dragoş Galgoţiu… Apoia, m’i-e ma greu să aleg, di aform’ia că teatrul avu ună traiectorie multu constantă. Easte unul di foarte puţânile teatre din România care avură ună traiectorie foarte constantă după 1996. Aproapea că nu exiistă stagiune în care teatrulu să nu si aibă păstrată macarim, ma că nu să si aibă mutată la un nivel mai analtu dicât tru anul anterior”.


Uidisit a Mirunâl’ei Runcan, Odeon fu primulu teatru care, după 1990, are diversificată multu di multu paleta di oferte, şi nu si limităă strictu la oferta repertorială simplă — si ocupăă di dramaturghie cotidiană sau di dramaturghie cât ma recentă ţi să si poată, feaţe cicluri di spectacole-lectură, avu tot timpul expoziţii, programe dedicate a copiilor/cilimean’ilor.


Teatrul Odeon easte condus di 20 an’i di actriţa Dorina Lazăr, care faţe parte din echipa di artişti ninca di-tru 1969. Întră 1996 şi 2002 fu director artistic, iar di-tru 2003 easte directorulu a instituţil’ei. Dorina Lazăr zburaşte di relaţia teatrului Giuleşti/ odeon cu publiculu de-a lungul a luştor an’i:


Şi aclo în Giuleşti, şi aoaţe publiculu easte aleptu di aţel’i care au tru mirache teatrulu. Şi aclo, la Giuleşti, nu eara ahât publiculu di cartier care v’inea, v’inea oaminil’i din chentru. Di aţea, doamna Deleanu şi reuşi să obţână ună staţie di autobuz, care exiistă şi ază la Podul Grant, ca oaminil’i să poată să dipună şi să v’ină la teatru. Easte un public fidel. Oaminil’i care tora sunt în vârstă v’in di cându eara tineri, îşi aduc nipoţâl’i. Din fericire, noi avem spectacole trâ toate vârstele, şi atumţea videm că v’in cu nepoţâl’i di mână la spectacolele di educaţie muzicală, di exemplu. Sunt foarte mulţâ tineri. Teatrulu easte dipriună dişcl’s trâ tineri. Niţe preţurile la bilet noi nu li-avem mărită, cu scuoplu ca lumea să poată să v’ină la teatru”. (Şt.B)


Autor: Luana Pleşea


Armânipsire: Hristu Steriu

Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Carnet cultural Friday, 24 November 2023

Expoziția di sculptură „Andezit 10”

Galeria Simeza din București prezintă tru mesulu brumar/ noiembriu expoziția di grup itinerantă: Andezit 10. Expoziția avu un traseu prin mai...

Expoziția di sculptură „Andezit 10”
Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Carnet cultural Sunday, 02 July 2023

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București

Institutulu Cervantes di București are găzduită/ fu loculu iu si ţânu un evenimentu de importanță specială: cheremonia di omagiare în...

Mircea Cărtărescu, tim’isit/ omagiat la Institutulu Cervantes di București
Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Carnet cultural Thursday, 22 June 2023

Pânâgh’irulu di Artă MoBU

La finalul/ bitisita a mesului mai, în Bucureşti, în incinta a unui hangar aeronautic, la Romaero, avut loc prima ediție a Pânâghirului...

Pânâgh’irulu di Artă MoBU
Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari
Carnet cultural Monday, 01 May 2023

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari

Tru misuhorea veaclle ali capitală, clădirea a Pălatillei Dacia-România, s’ţăni a 11-a ediție a consacratlui Pavilion di Artă “Art...

Expoziția “Brukenthal Exclusive” la Art Safari
Carnet cultural Friday, 07 April 2023

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”

Producția originală Max Original Spy/Master” easti primlu serial românesc nominalizat la Festivalul Internațional di Film di la Berlin. Filmat...

Ana Ularu gioacă tru serialu românescu „Spy/Master”
Carnet cultural Sunday, 26 March 2023

Proiectul “UncannyOrder”

“UncannyOrder”, nai ma nău proiect di cercetari și di producție artistică dizvărtitu di Asociația “Qolony”, ari ca...

Proiectul “UncannyOrder”
Carnet cultural Sunday, 05 February 2023

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix

Dupu 60 di ani di la thimilliuseari, membrilli a leghendarăllei trupă rock Phoenix s-adunară, tru premieră, tru filmul documentar Phoenix....

„Phoenix. Har/Jar”, un documentar ti legendara trupă Phoenix
Carnet cultural Sunday, 08 January 2023

Spectacolul di dansu contemporan “Interior/Exterior”

Sţena di dansu contemporan ditu capitală s-feaţi ma avută tu bitisita a anlui 2022 cu un nou spectacol: “Interior/Exterior” tru regia...

Spectacolul di dansu contemporan “Interior/Exterior”

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company