Pirmithi – Feata arâkitâ di sireni
di Nicolae Batzaria ș-adus pi armâneaști di Mihali Prefti Puteț s-ascultaț aoa pirmithlu spusu di Cristian Stere
Tașcu Lala, 05.04.2026, 22:23
Feata arâkitâ di sireni
di Nicolae Batzaria ș-adus pi armâneaști di Mihali Prefti
Puteț s-ascultaț aoa pirmithlu spusu di Cristian Stere
Veduva a unlui piscaru avea mași unâ fiticâ ñicâ ș-mușatâ cu cari bâna t-unâ câsicâ mardzina di-amari. Fitica nu-lli avea hari s-agioacâ iuva, mași tu-arina di ningâ amari. Amarea avea ti nâsa unu mistiryiu, di cari nu putea si-s dispartâ. Intra tu-apâ cu ahântâ harauâ și-șidea tu ea sâ-u hârseascâ kimatli!
Dada a fiticâllei eara multu gâilipsitâ ti vrearea ți-u avea fitica ti apa a amarillei. Mârata mulliari nu putea s-agârșeascâ că bârbatlu a llei fu arâkitu di-amari ș-nicatu.
– “Geana a mea,” lli dzâțea nâsa cathi tahinimâ, “nu intrâ tu-amari, c-amarea-i arâditoari. Ea lu-angllită pi tata a tău. Ti-ațea nu ti-aproaki di ea multu, că nâsa poati s-aibâ țiva mindueri poniri ș-ti tini.”
Dadâ-sa nu-avea oarâ ta s-șadâ tutâ dzuua cu fitica, c-avea huzmeț ti-adrari. T-unâ dzuuâ, ti prândzu oarâ, dupâ ți bâgă mâcarea pi measâ, vidzu că fitíca nu mata yinea. U-aștiptă, u-aștiptă cabaia oarâ, ama fitica nu s-videa ta s-yinâ. U-câță frixea ș-inși s-u caftâ. U câftă iuțido. Imnă mardzina di-amari di-a lungalui ș-di-alargalui astrigânda-u, antribânda tuț piscarlli ți-lli astâvrusea, ama vanatu lli fu tutâ câftarea. Fitica nu eara iuva, nu-u avea vidzutâ canu. Kisatâ di ponu ș-tutu câftândalui, si turnă acasâ dixearâ amânatu.
Kimatli di-amari si-arca-li nsusu și-s virsa pisti arinâ. Ama, tea că s-avdzâ yinindalui di câtâ amari unu cânticu mușatu nimata avdzâtu. Mana ali fiticâ inși avrapa di-ncasâ ș-neasi dipu ninga amari. Aclo vidzu unâ sirenâ cu perlu lungu și-amplinu di lilici di apâ ahântu mușati, ți nu-avea vidzutâ vârnâoarâ pânâ atumțea.
Sirena inși giumitati ditu apâ, cântândalui aestu cânticu:
Ca pâlatea a mea nu-i altâ ahtari,
I-adratâ di-anyilicioasi crustali;
Sireni multi tu ea cântâ, s-hârsescu,
Cu feati di pisti locu d-iu ș-mini escu.
Anda avdzâ veduva a piscarlui di pâlatea di crustalu ș-di feati di pisti locu, mindui că vahi anamisa di eali s-aflâ ș-fitica a llei.
Câdzu pi dzinuclli ș-cu lăcrâñi șulinari pi fațâ u pâlâcârsi sirena s-lli-aspunâ desi ari vidzutâ fitica ți s-agiuca cathi dzuuâ tu-arina di la mardzina di-amari.
– “Știu multu ghini iu-i fitica, lli-apândisi sirena. Easti tu pâlatea a mea ditu fundulu di-amari. Nu-adunâ gaile ici, că-i sânâtoasâ ș-hârsitâ aclo ș-s-agioacâ multu ghini cu alti feati di ilikia a llei.”
Avdzândalui aestâ, mulliarea pisică s-plângâ ș-nica multu și-lli pricâdzu ali sirenâ sâ-lli da nâpoi fitica.
– “U-amu mași pi ea ș-ea-i tutâ haraua ți-u amu tu banâ,” dzâsi mulliarea.
Sirena lli-apândisi:
– “Ni-u ñilâ di tini, ama prindi sâ știi c-amarea nu toarnâ vârnâoarâ a loclui, tru banâ, unâ fisi umineascâ, ți-u ari arâkitâ. Ama, cara s-ai curagiu s-yiñi cu mini, va ti lliau. Ama, bagâ oarâ, că avemu ti-adrari unâ cali di unâ sutâ di sihăț di oarâ pisti apâ, dapoa altâ unâ cali di nica unâ sutâ di sihăț pânâ tu fundulu di-amari iu-i pâlatea a mea.”
– “Nu mi-asparu ș-hiu etimâ ta s-yinu,” lli dzâsi dada a fiticâllei.
Ș-sirena vini pân’ di-amealu, u lo câvalâ pi coada a llei di pescu și-ankisirâ pi-amari, amplâtindalui ma ayoñia ș-di nai ma sarpitâ câravi. S-avea scutidhipsitâ pisti amarea teasâ ș-fârâ sinuri. Sirena tutu amplâtea ninti iruși, câtrâ soari-ascâpitatâ.
Tu soni, vidzurâ anyilicinda ditu ahândamea a amarillei unâ luñinâ apurioasâ.
– “Aua-i loclu iu prindi s-dipunemu tu fundu,” dzâsi sirena.
– “Tradzi nica nâ oarâ unu adhyiatu ahândosu ș-nu țâ keari curagilu. Tora ahurhimu s-n-afundusimu.”
Aestâ cali u-adrarâ multu ma avrapa di ațea di pisti apâ. Tu nduâ sticuri di oarâ eara-li tu fundulu di-amari, dinintea a unâlli pâlati pirifanâ, ți noi, oamiñilli di pisti țarâ, nu putemu niți s-u anyisămu. Acupirâmintulu a pâlatillei eara di apâ, mururli di crustalu. Unâ vârtoasâ luñinâ mâlmâsitâ azvumea ditu palati, luñinânda pânâ alargu ndzari. Ama mintea ș-ocllilli a mâratallei mulliari nu eara la pâlati. Mintea a llei eara mași la fiticâ și-u câfta cu ocllilli câtrâ iuțido.
Ama nu andzârea niți unâ fisi yii. Sirena u adusi t-unu udă mari, cu dușumelu di-asimi. Astâlliarâ udălu și-agiumsirâ la unâ poartâ di geami ți nu-ari aspuniri di mușatâ. Pritu poarta aestâ vidzurâ unâ mulțâmi di ficiuriț, feati ș-ficiori, ți-ansârea ș-s-agiuca hârâcoki.
Dada a fiticâllei avea izini ta s-șadâ la aestâ poartâ și-s mutreascâ câtu lli-avea hari, ama, fârâdialtâ, nu-avea izini s-facâ unu jglliotu ma nclo. Nu putu sâ-și veadâ feata, ama cama amânatu, anda bâgă ma ghini oarâ la tuț ficiurițlli, u vidzu tru mesi di unâ tâbâbii di fitiți cu cari arâdea ș-s-agiuca. Avea fațâli aroși, ca unu meru aroșu ș-aspunea hârsitâ, că di hârsirea a llei si duki ș-nâsa anâpâditâ di harauâ. Lli pricâdzu ali sirenâ sâ-lli da izini și-a llei s-bâneadzâ tu pâlati, ta s-hibâ aproapea di fiticâ. Sirena lli-adră volea hârioasâ. Tora mulliarea putea s-mutreascâ tutâ dzuua pritu poarta di geami. Ș-nu-s fânâtea di mutriri canâoarâ.
Cathi dzuuâ andzinucllia dinintea ali sirenâ, ș-u pâlâcârsea s-u alasâ s-toarnâ acasâ pisti locu cu fitica-lli. Ș-la tuti aesti pâlâcarii a llei, sirena apândisea:
– “Nu, aestâ nu s-fați!”
Ș-cututu, tu soni, âlli si feați ñilâ di lăcrâñili ali mulliari și-lli dzâsi:
– “Va țâ tornu fitica, mași c-unâ acâțâturâ, sâ-ñi țași ditu perlu a tău unâ capotâ. Tea, aua, unâ scaf di untulemnu, cu cari va ti-aundzâ ta s-țâ creascâ perlu cama ayoñia.”
Mârata dadâ s-acâță tru-oarâ di huzmeti. Țâsea dzuuâ ș-noapti fârâ s-arihniseascâ unâ minutâ. Ama, dupâ ți-și tâlle perlu pân’ di dârâținâ ș-lu țâsu tutu, vidzu că capota eara adratâ mași giumitati. Ți putea s-adarâ? Ș-dzâsi cu mintea, naca sirena va s-cândisea mași cu giumitati capotâ? Ama tuti pâlâcâriili ș-lăcrâñili vanati-lli furâ. Sirena lli-apândisi șcurtu și-apufâsitu:
– “Armâni cumu n-acâkisimu. Pânâ nu bitiseșțâ capota tutâ, niți pritu mâduuâ s-nu țâ treacâ că va țâ dau fitica.”
Zurlisitâ di ponu ș-doru, mârata mulliari si turnă tu udălu a llei. Prindea s-așteaptâ multu, multu di multu, pânâ sâ-lli creascâ perlu nimalu. Cathi scarâ ș-cathi tahinimâ lu-aundzea cu untulemnu și-s mutrea tu yilii ta s-veadâ câtu-lli criscu.
Tricurâ doi añi ași. Ama nâsa nu trapsi mânâ, ma țâsea, tutu țâsea. Tu soni, ia că vini ș-dzuua anda bitisi capota tutâ. Capota etimâ, deadi cușii la sirenâ. Sirena mutri capota cu multâ câștigâ de-a minutalui. U-arisi multu ș-u alâvdă pi dada a fiticâllei ti lucurlu ț-lu feați ș-ti mâsturlâki.
– “Tora, yinu cu io!” lli dzâsi. Neasirâ la poarta di geami ți-s dișcllisi singurâ. Ș-vini ș-fitica, mași că tora nu mata eara fiticâ, ama unâ featâ mari mușatâ ca nâ dzânâ. Nu putemu s-plâsămu tu zboari haraua a dadâ-sa-lli.
Sirena feați cumandu ca dauâ sireni s-bagâ tu hamuti la nâ amaxi di malmâ. Tu-aestâ amaxi di malmâ dada ș-hillea furâ adusi pi-ameallu di-amari, ningâ câsica a loru di pisti locu.
