Despre spaţii de retail şi zone pentru co-working
Spaţiile de retail şi zonele amenajate pentru co-working din ansamblurile de locuinţe nou construite, la parter sau în spaţii adiacente, au devenit un element care este luat în calcul din ce în ce mai mult în România.
Luiza Moldovan, 08.04.2022, 15:45
Spaţiile de retail şi zonele amenajate pentru co-working din ansamblurile de locuinţe nou construite, la parter sau în spaţii adiacente, au devenit un element care este luat în calcul din ce în ce mai mult de cumpărătorii de locuinţe din România, în contextul lucrului de acasă şi al nevoii de a se proteja în timpul pandemiei. Potrivit specialiștilor din domeniu, doi din cinci cumpărători se gândesc foarte bine la aceste criterii atunci când își iau o locuință. Avem de-a face, așadar, cu un mix de chiriași de retail și de zone în care locuitorii ansamblurilor rezidențiale pot să lucreze în sistem de co-working. Confortul se redefinește acum prin facilități care să le ofere acces ușor la rutina zilnică, fără să mai fie nevoiți să se deplaseze frecvent.
Spațiile de co-working sunt foarte căutate, mai ales că și modelul de muncă se redefinește. Astfel, în aceste spaţii funcţionează, pe lângă magazine alimentare, şi clinici medicale, saloane de înfrumuseţare, spălătorii, cafenele, restaurante, operatori pe care înainte de pandemie îi găseai mai ales la parterul clădirilor de birouri. Suprafeţele ocupate de zonele care se adresează acestor facilităţi au crescut ca pondere în ansamblurile rezidenţiale şi pot ajunge până la 10-15% din suprafaţa totală construită.
Pe de altă parte, suprafaţa de birouri construită în zona de centru-vest din Capitală, din apropierea Universităţii Politehnice, o va depăşi în acest an pe cea din zona Floreasca-Barbu Văcărescu, din centru-nord, care a fost principalul hub de birouri din Bucureşti în ultimii opt ani. În zona centru-vest, stocul de spaţii de birouri moderne era de 523.000 metri pătraţi, iar în acest an, dacă vor fi concretizate planurile dezvoltatorilor, stocul va ajunge la 614.000 metri pătraţi. Astfel, 18% din stocul total de birouri din Bucureşti va fi concentrat în această zonă.
În zona Floreasca-Barbu Văcărescu, la sfârşitul lui 2021 erau disponibili 569.700 metri pătraţi, iar pentru 2022 nu este anunţat niciun proiect nou, astfel că stocul va fi sub cel din zona Politehnicii (16% din suprafaţa de birouri moderne din Bucureşti). Evoluţia este influenţată de disponibilitatea redusă a terenurilor pentru construcţia de noi proiecte de birouri în zona Floreasca-Barbu Văcărescu, unde s-a concentrat peste o treime din stocul nou dezvoltat între 2013 şi 2021. Există o rată de neocupare mai mare în clădirile de peste 10 ani care nu au acces direct la metrou.
În context, mai mult de jumătate din investiţiile imobiliare din România (57%) sunt în faza premergătoare construcţiei, adică în faza de obţinere de autorizaţii de construire. Pe lângă efectele războiului din Ucraina care poate influenţa cererea de noi locuinţe, cea mai mare problemă a dezvoltatorilor imobiliari este legată de predictibilitatea costurilor de construire în condiţiile creşterii preţurilor la materiale şi manopera din construcţii, dublată de creşterea tarifelor de arhitectură. La aceasta se adaugă inflaţia mare şi scumpirea creditării în România.
