Preţurile terenurilor, în creştere

Preţurile terenurilor din Bucureşti, potrivite pentru dezvoltări imobiliare, aproape s-au dublat în 2021, cele mai scumpe zone fiind în continuare centrul şi nordul oraşului, arată o companie de consultanţă imobiliară.

Eugen Cojocariu, 28.01.2022, 16:30

Preţurile terenurilor din Bucureşti, potrivite pentru dezvoltări
imobiliare, aproape s-au dublat în 2021, cele mai scumpe zone fiind în
continuare centrul şi nordul oraşului, arată o companie de consultanţă
imobiliară. Dacă dezvoltatorii tranzacţionau în 2019-2020 un teren pentru un
bloc la 400-600 euro pe metrul pătrat în zonele medii ca preţ ale
Bucureştiului, în 2021, preţul pentru acelaşi lot aproape s-a dublat. În ultima
vreme, mulţi dezvoltatori imobiliari, atât din zona de rezidenţial cât şi de
retail, au început să caute loturi de teren pentru noi proiecte. Interesul cel
mai mare este pentru zona centrală, unde unele tranzacţii au ajuns şi la
4.000-5.000 euro (în Piaţa Victoriei, lângă sediul Guvernului) sau 5.000-6.000
Euro (în zona rezidenţială Aviatorilor) pentru un metru pătrat de teren. În
medie, preţurile rămân uşor sub valorile din 2007-2008, însă datele
fundamentale ale pieţei sunt complet schimbate: spre exemplu, în ultimii 15
ani, puterea de cumpărare a salariului mediu din Bucureşti, ajustată în funcţie
de inflaţie, aproape s-a triplat.

În ansamblu, piaţa tranzacţiilor cu terenuri destinate exclusiv proiectelor
rezidenţiale şi comerciale (birouri, retail, hotel) a înregistrat în România în
2021 cea mai ridicată valoare din 2007 până în prezent, 800 de milioane de euro.
Volumul total al tranzacţiilor a crescut de peste două ori şi jumătate faţă de
volumul 310 milioane euro în 2020. Retailerii şi dezvoltatorii rezidenţiali au
fost extrem de activi, terenurile destinate proiectelor de acest tip
reprezentând aproximativ 90% din total. Capitala a rămas în frunte cu trei
sferturi din volumul de tranzacţii, adică o valoare de peste 600 de milioane de
euro. În jur de 70% dintre tranzacţiile din Bucureşti sunt destinate
proiectelor rezidenţiale. Pentru comparaţie, în 2007 doar în Capitală se
înregistrau tranzacţii de peste 800 de milioane euro, iar la nivel naţional se
depăşise pragul de un miliard de euro, potrivit estimărilor din acea perioadă.
În afara Capitalei, există un interes sporit al dezvoltatorilor pentru oraşe
mari, cum sunt Timişoara, Braşov, Constanţa, Cluj-Napoca, Craiova, Galaţi,
Brăila, Oradea, Sibiu, dar şi pentru oraşe cu o populaţie mai mică, precum
Vaslui, Tulcea, Giurgiu sau Călăraşi. Totodată, a crescut semnificativ numărul
de tranzacţii mari (de peste 5 milioane euro).

Cu titlu de curiozitate, preţul mediu al unui hectar de teren arabil din
România era anul trecut de 7.163 de euro, în timp ce Franţa era de 6.000 de
euro, iar în Ungaria de 4.893 de euro, conform Eurostat. În statele UE cele mai
mari preţuri la terenuri arabile erau în Ţările de Jos (cu o medie de 69.632 de
euro pentru un hectar în 2019), la polul opus fiind Croaţia unde un hectar de
tern arabil costa, în medie, 3.440 de euro în 2020. În cazul României, cele mai
mari preţuri la terenuri arabile sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov (11.615 euro
pentru un hectar) şi cele mai mici în regiunea Nord-Vest (6.261 de euro pentru
un hectar).