Bistrița

Ne îndreptăm azi către nordul României și ne oprim în județul Bistrița-Năsăud. Se pot practica aici toate formele de turism. Și, deși partea montană atrage majoritatea turiștilor, noi ne oprim azi în reședința de județ, în orașul Bistrița.

Daniel Onea, 07.09.2019, 14:33

Ne îndreptăm azi către
nordul României și ne oprim în județul Bistrița-Năsăud. Se pot practica aici
toate formele de turism. Și, deși partea montană atrage majoritatea turiștilor,
noi ne oprim azi în reședința de județ, în orașul Bistrița. Acesta se prezintă
ca un burg săsesc păstrat foarte bine. Ovidiu Bozbici, consilier în cadrul
Direcției Educație Turism din cadrul Primăriei municipiului Bistrița, spune că
prima mențiune despre oraș este din anul 1241, când tătarii au venit dinspre
Moldova și au năvălit în Transilvania, Bistrița fiind primul oraș călcat de ei.

Vechile manuscrise arată că, în momentul respectiv, ar fi ucis 6.000
de locuitori, ceea ce demonstrează că era un oraș populat. Este cel mai nordic
oraș săsesc din Transilvania, face parte din cele șapte cetăți-târguri ale
Transilvaniei fondate de sași. Aceștia au venit, în principal, de pe Valea
Moselei și din Luxemburg. Localitatea s-a numit la început Nosa, iar prima
mențiune documentară cu numele actual Bistrița sau Bistricea, datează din anul
1264. Fiindcă e la granița cu Moldova și poartă de intrare în Transilvania, s-a
adoptat ca slogan al orașului Poarta Transilvaniei. Avem și o mascotă: struțul.
În perioada medievală, fiindcă era puțin cunoscut, era considerată singura
viețuitoare care poate digera fier. Aceasta e și emblema de coif a regelui
Ungariei Ludovic I de Anjou, care, în 1363, a dat Bistriței statut de oraș
liber regal, laolaltă cu dreptul de a ține târg, timp de două săptămâni, în
luna august.

În prezent,
orașul Bistrița e liniștit, modern, însă vechile monumente rămân mărturie a
trecutului său bogat. Acestea pot fi vizitate printr-o plimbare la pas. Ovidiu
Bozbici, consilier în cadrul Direcției Educație Turism din cadrul Primăriei
municipiului Bistrița. Am începe cu vechea mănăstire minorită,
actualmente biserică ortodoxă. Este construită în 1270 și e cea mai veche
biserică din Bistrița. A fost mănăstire franciscană, apoi biserică catolică,
iar acum e ortodoxă. Apoi, avem simbolul principal al orașului, Biserica
Evanghelică, construită undeva în secolul al XIV-lea, pe ruinele unei vechi
biserici în stil romanic. I s-au adus în timp adăugiri. Ultima, care i-a dat
înfățișarea actuală, e din anul 1560-1563, în stil renascentist.

Lucrările au
fost executate de către un meșter italian, rămas în istorie drept Petru Italus.
Biserica are și un turn de 75 de metri înălțime. E cel mai înalt turn de piatră
din Transilvania și e dotat cu lift. În 2008 a început o lucrare mai amplă de
reconstrucție în urma unui incendiu devastator, al doilea din istoria turnului
și bisericii. Primul a fost în 1857, al doilea , în 2008. În urma renovării,
turiștii pot admira panorama orașului de undeva de la 40 de metri înălțime. Mai
avem Casa Argintarului, o casă care e centru cultural german acum. E construită
de același meșter care a renovat biserica la 1560.

Printr-o simplă plimbare pe aleile liniștite ale
orașului veți mai remarca clădiri reprezentative precum Muzeul Județean Bistrița-Năsăud,
Palatul Culturi, Biserica Evanghelică, Sinagoga din Bistrița sau Casa lui
Johannes Lapicida, cea mai veche clădire din zonă. Iar, dacă veți vedea forfotă
în anumite locuri din centru, n-ar trebui să fiți surprinși. Agenda de
evenimente a orașului este mereu plină. Veți putea participa la spectacole de
folclor sau târguri ale meșteșugarilor, în perioada toamnei remarcându-se
Festivalurile Toamnă Bistrițeană și Oktoberfest. În concluzie, fie că vă doriți
un sejur pentru relaxare sau o vacanță activă, aici veți găsi oferte pentru
toate gusturile și pentru toate buzunarele. De asemenea, tradițiile și
meșteșugurile sunt bine păstrate, astfel încât puteți achiziționa diverse
obiecte de artizanat