Cu mocăniţa, pe Valea Hârtibaciului

Ne îndreptăm astăzi spre Transilvania şi ajungem în Valea Hârtibaciului sau Valea Verde, după cum îi spun localnicii.

Daniel Onea, 02.07.2016, 09:00

Ne îndreptăm astăzi spre Transilvania
şi ajungem în Valea Hârtibaciului sau Valea Verde, după cum îi spun
localnicii. Această oferă priveliştea
naturii sălbatice şi a spectaculoaselor biserici fortificate săseşti, care au
făcut ca zona să fie plasată în topul destinaţiilor de vacanţă de către cele
mai importante publicaţii din lume. Înconjurate de ziduri de apărare bisericile
săseşti sunt prevăzute cu galerii şi turnuri de strajă, fiind adevărate castele
transilvănene.

Pe Valea
Hârtibaciului puteţi găsi ateliere de creaţie întreţinute de meşteri populare,
puteţi vizita ferme, vă puteţi plimba cu trăsura, puteţi face echitaţie şi, de
ce nu, cu mocăniţa. L-am întrebat pe Mihai Dragomir, managerul proiectului
Colinele Transilvaniei cum se vede Transilvania de la bordul mocăniţei. Foarte încet şi pe îndelete, aşa cum ne place nouă în colinele
Transilvaniei, unde promovăm acest tip de turism lent, ecoturism, prin care
îndemnăm oamenii să vină, să stea liniştiţi şi să asculte poveştile locului, să
întâlnească oameni şi să se plimbe pe coine.

La sfârşitul secolului 19, mai exact
în 1895, începea construcţia unei linii de cale ferată care trebuia să lege
Podişul Târnavelor de Podişul Hârtibaciului. Din cauza dificultăţii traseului,
care presupunea curbe foarte strănse pentru traversarea dealului Apoldului, s-a
ales ecartamentul îngust, conform standardelor imperiului austro-ungar. Cu un
total de 123 km, avea să devină după primul război mondial, cea mai lungă cale
ferată îngustă din România. Zeci de ani scopul ei a fost să transporte
localnicii şi, mai ales, lemnul şii produse le agricole. În prezent, mocăniţa
de pe Valea Hârtibaciului îşi aşteaptă turiştii de câteva ori pe an. Mihai
Dragomir, managerul proiectului Colinele Transilvaniei Este un
proiect la care muncim de multă vreme împreună cu organizaţiile din zonă. Linia
de mocăniţă din Valea Hârtibaciului, care are peste 100 de ani, se redeschide
încet-încet. Sunt peste 70 de km care sunt în bune condiţii. Noi am reuşit cu
voluntari din zonă şi din Anglia să deschidem primii patru kilometri şi să
punem în funcţiune şi mocăniţa. A fost un eveniment în luna mai şi unul în luna
iunie, la care am avut peste 1.000 de participanţi. Aceştia au călătorit pe
Valea Hârtibaciului. În acest moment pregătim încă un eveniment pentru luna
septembrie. O plimbare cu mocăniţa, cu locomotiva cu aburi. Însă, până atunci,
este disponibilă ciclodrezina pentru cei care vor să fie mai activi şi drezina
cu motor. Este o drezină care are un motor de Trabant şi poate transporta până
la 20 de pasageri.

Locomotiva este
de patrimoniu, o locomotivă autentică, restaurată la Cluj. Biletele vândute
participanţilor au fost biletele autentice, din carton, ale mocăniţei, din
perioada în care ea funcţiona în regim normal. Ce părere au însă turiştii?
Mihai Dragomir, managerul proiectului Colinele Transilvaniei. Turiştii străini cred că au descoperit primii această zonă. A fost o zonă mai
puţin promovată la nivelul României. Este o zonă în care obişnuieşte să vină să
se plimbe şi prinţul Charles. Acum, însă, ne bucurăm să avem şi din ce în ce
mai mulţi turişti români. Experienţa turistică presupune şi interacţiunea cu
turiştii noştri. E foarte interesant, fiindcă ei descoperă nişte locuri despre
care nu ştiau, pe lângă care adeseori au trecut. Aceste sate cu biserici
fortificate, prezente şi pe Valea Hârtibaciului, sunt o minunăţie pe care o
redescoperim unii sau alţii o descoperă pentru prima dată. Turiştii apreciază
foarte mult seriviciile, dar şi mâncarea foarte sănătoasă pe care o găsesc la
pensiunile de pe Valea Hârtibaciului.

Până data viitoare, când vă aşteptăm cu o nouă
destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!