Dobrogea

Astăzi vă propunem o vizită în sud-estul României. Mergem în Dobrogea, ca o coborâre în istorie şi o desfătare a simţurilor

Ștefan Baciu, 26.11.2019, 12:46

Astăzi vă propunem o vizită în sud-estul României. Mergem în Dobrogea, ca o
coborâre în istorie şi o desfătare a simţurilor. Şi asta, pentru că aici,
dincolo de cetăţi amintind de vremuri demult apuse, mai multe crame oferă
degustări de vinuri variate, într-o atmosferă specifică locului.

Istoria locurilor se scrie încă din secolul al VIII-lea înaintea erei
noastre, atunci când corăbiile grecești purtând familii întregi de negustori,
meșteșugari, ostași și marinari intră în marea denumită de Sciți Axaina
(albastru întunecat) și o denumesc Pontos Euxeinos (euxeinos însemnând în grecă
primitoare). Zona gurilor Dunării, prin posibilitățile sale comerciale, le
atrage atenția și coloniștilor veniți din Marea Egee și de pe coasta de sud a
Pontului Euxin, care întemeiază aici mai multe cetăți-porturi. Așa cum Herodot
menționează în Istoriile sale, în 514, anul expediției lui Darius, șahul
persan, Dobrogea era locuită în mare parte de triburi geto-dace.

Ne conturează un program de weekend Florin Bărhălescu, ghid de turism Traseul cu plecare din Bucureşti de dimineaţă este un traseu de weekend,
de două zile, mergem pe Autostrada Soarelui şi ajungem la Cernavodă, unde ne
oprim la prima cramă de pe traseu, o cramă micuţă, dar cochetă, aşezată pe
malul Dunării. Avem o panoramă foarte frumoasă, vedem atât fluviul, cât şi
podul de la Cernavodă şi oraşul Cernavodă. Iar aici ne întâlnim pentru prima
dată cu vinurile dobrogene şi cu istoria acestor vii, care sunt destul de
tinere, nu au decât vreo 120 de ani. După ce aflăm povestea cramei şi a
vinurilor, le degustăm şi decidem ce vin vom savura seara. De aici ne îndreptăm
către sudul Dobrogei, mergem către peştera Sf. Andrei, către leagănul
creştinismului românesc, după care urcăm către Monumentul de la Adamclisi, spre
această cetate romană de unde administrativ s-a condus Scythia Minor, înainte
ca armatele Imperiului roman să intre în Dobrogea. Ne bucurăm de cetate, cu o
amenajare destul de sălbatică. De aici mergem către muzeu, iar de la muzeu,
vizităm Tropaeum Traiani, cel care la vremea respectivă dădea numele cetăţii.

Şi pentru că tema periplului sugerat de interlocutorul nostru este istorie
şi crame, este momentul să facem un popas de prânz. Vine cu detalii Florin
Bărhălescu: După această
vizită luăm prânzul la cea de-a doua cramă, din zona Viişoara, unde vedem atmosfera
Dobrogei la ea acasă. De aici vizităm cea de-a doua cetate, Cetatea Tomisului,
de pe vremea coloniştilor greci şi vom descoperi aici toate etapele de evoluţie
a acestei cetăţi: grecească, romană, otomană, vom face un scurt tur în zona
peninsulei din Constanţa. Seara va fi o seară dobrogeană, în funcţie de grup,
se poate alege şi un spectacol specific, fie o seară românească, fie grecească
sau chiar turcească.

Iar pentru că ne-am propus un sejur de două zile, surprizele nu s-au
terminat, după cum ne-a asigurat Florin Bărhălescu: În ziua următoare, ne îndreptăm către Histria, începem cu
cetatea şi după aceea mergem către cramă pentru a lua masa. Iar de aici mergem
către Munţii Măcinului, avem posibilitatea să alegem câteva dintre cetăţile din
zonă. În partea de nord a Dobrogei, se pot vizita Halmiris, cetatea atât
geto-dacă, cât şi grecească şi romană, pe malul Dunării. Şi Aegesius, în zona
Tulcei, nu este foarte vizibilă, dar avem muzeul de istorie, unde putem vedea
nu numai Aegesius ci şi toată zona Tulcei.

Tot în Dobrogea mai pot fi vizitate cetăţi pe
malul lacurilor: Enisala, cetate medievală, aflată pe malul Lacului Razim şi Histria , pe malul Lacului Sinoe.