Drumuri la înălţime
Astăzi vă invităm să profitaţi de vremea frumoasă şi să porniţi cu maşina pe două dintre şoselele montane din ţara noastră: Transfăgărăşanul şi Transalpina.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ana-Maria Cononovici, 14.08.2019, 13:30
Astăzi vă invităm să profitaţi de vremea frumoasă şi să porniţi cu maşina
pe două dintre şoselele montane din ţara noastră: Transfăgărăşanul şi
Transalpina.
Transfăgărăşanul este cel mai spectaculos drum din România, leagă Muntenia
cu Transilvania, străbătând Munţii Făgăraş,cei mai înalţi munţi din România. Şoseaua
transcarpatică îşi atinge altitudinea maximă în apropiere de Lacul Bâlea. Pe
întregul traseu sunt construite 27 de poduri şi viaducte, dar şi cel mai lung
tunel din România (887 m), care străbate Muntele Paltinu, Tunelul Bâlea. Drumul
începe din comuna Arefu, în judeţul Argeş, la kilometrul 61 şi se termină în
comuna Cârţişoara (Sibiu).
Cota maximă atinsă de această şosea este de 2042 de metri, pe când
Transalpina, care traversează Munţii Parâng, atinge o altitudine de 2145 de
metri. Transalpina este numită şi Drumul Regilor, deoarece a fost amenajată în
vremea regelui Carol II. Şoseaua străbate
pe creste munţii Parâng, pe o lungime de aproape 148 de kilometri.
Punctul cel mai înalt îl reprezintă Pasul Urdele, unde ajunge la 2.145 de
metri. Transalpina a fost reparată şi
modernizată, devenind astfel atractivă pentru un număr tot mai mare de turişti.
Costin-Ion Corboianu este ghid de turism şi ne prezintă acest traseu pe care,
desigur, l-a şi urmat: Plecând din zona Gorjului, de la Novaci, ajungem în staţiunea Rânca, ajungem
la pasul Urdele, cea mai înaltă trecătoare din Parâng. Putem face, în zona
Urdele, un popas, putem fotografia. Depinde şi de timp, la 2000 şi de metri,
după care, să presupunem că avem o zi frumoasă, putem servi şi masa acolo, după
care coborâm spre Obârşia Lotrului, lacul Vidra, o zonă foarte frumoasă.
De la lacul Vidra putem ajungem, pe valea Lotrului, la Voineasa şi apoi pe
Valea Oltului, de unde ne îndreptăm spre Sibiu, iar de acolo spre Cârţişoara,
de unde începem să urcăm pe Transfăgărăşan. Costin Corboianu are însă o altă
recomandare, pornind de la lacul Vidra: De acolo mergem pe Transalpina spre Sebeş, lacul Oaşa, Mănăstirea Oaşa şi
acolo există o ramificaţie foarte interesantă şi, după ce se trece de lacul
Oaşa, se poate ajunge într-o zonă puţin cunoscută, deosebită, Poiana Sibiului.
Este acea zonă unde sunt cei mai vestiţi ciobani din întreaga Românie. Au nişte
case extraordinare şi o zonă cu totul şi cu totul specială. Jina este tot
acolo, lângă Poiana Sibiului. Sunt vreo trei sate care merită doar pentru ele
să ajungi acolo. După aceea, o cazare undeva în zona Sibiului, un tur pietonal
în Sibiu sau în zona Mărginimiii Sibiului. Rămânem de exemplu, la Orlat, la
Gura Râului, la Sibiel, Muzeul de icoane pe sticlă, obligatoriu şi după aceea
spre Cârţişoara, Transfăgărăşanul, cu popas la lacul Bâlea, şi coborâm spre Barajul
Vidraru, de asemenea, o oprire acolo, Curtea de Argeş, Curtea Domnească aş
recomanda eu, în primul rând.
Pentru un astfel de circuit este bine să vă rezervaţi două sau chiar trei
zile, pentru a vă bucura în tihnă de splendidele peisaje şi de obiectivele din
zonele străbătute.
